ARAD. Era cândva „Luna cărţii la sate” (în februarie, dacă nu mă înşeală memoria). Cu acest prilej se organizau, în bibliotecile comunale, „întâlniri cu scriitori ” locali (sau chiar din Capitală) care-şi prezentau cărţile şi purtau discuţii cu cititorii; se făceau concursuri, „seri de lectură”, lansări, expoziţii.
Dar, şi în cursul anului, bibliotecarii aveau „acţiuni cu cartea”. E drept unele se făceau doar pe hârtie (expuneri, simpozioane, mese rotunde), ca să dea bine la „planul de activitate”. Însă ceva era cert: pe atunci se citea. Existau chiar şi în şcolile din satele mici minibiblioteci, gestionate de învăţători, care împrumutau cărţi, după nivelul lor, elevilor din ciclul primar. Ca să nu mai vorbim de orăşelele din judeţ care erau luate cu asalt, în special de liceeni, şi care dispuneau de săli de lectură, veşnic pline de cititori ce consultau ziare, reviste literare, lucrări de specialitate. Iar pe lângă aceste biblioteci funcţionau şi cenacluri literare, semn că cititul dădea roade.
Cea mai frumoasă zăbavă
Chiar dacă unii m-ar considera cam nostalgic sau un pic mai naiv şi nu văd că astăzi cartea a pierdut „bătălia” cu televiziunea (cu multe canale şi programe) şi calculatorul (cu multiplele întrebuinţări), eu încă mai cred în vorbele cronicarului Miron Costin „căci nu este alta şi mai frumoasă şi mai cu folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”. Ştiu şi eu că nici măcar elevii nu mai au timp de citit şi lecturile le iau gata făcute cu „copy-paste” de pe Internet (în cazul în care le cere cineva la şcoală) şi nu se omoară să deschidă o carte.
Gândindu-mă că, totuşi, „boala” a atins doar marile oraşe şi, cum spunea poetul Lucian Blaga, „veşnicia s-a născut la sat”, am dorit să aflu dacă şi în mediul rural „îndeletnicirea cititului” a fost afectată, dacă mai sunt căutate bibliotecile, câţi cititori le trec pragul. Credeam că, dacă la sate posibilităţile materiale nu sunt prea bune (pentru cei mulţi), dacă Internetul nu a pătruns prin prea multe case, bibliotecile comunale „duduie”. Dar se pare că o fac precum şi economia.
Biblioteci puse sub lacăt
La Biblioteca Judeţeană „A.D. Xenopol”, instituţia care se ocupă şi de pregătirea metodică a bibliotecarilor, aflăm că situaţia nu este tocmai roz. Din nouă biblioteci orăşeneşti, opt sunt funcţionale, una este închisă (la Curtici – post vacant). „De curând s-a redeschis şi biblioteca din Lipova – ne spune bibliotecara Ligia Margea – că s-a reuşit organizarea concursului pe post”. „În mediul rural – precizează Lucia Bibarţ, responsabil PR – din 65 de biblioteci comunale sunt funcţionale 50 (32 posturi cu normă întreagă şi 18 cu jumătate de normă). Sunt 15 posturi vacante la: Apateu, Bârsa, Bârzava, Brazii, Covăsânţ, Dezna, Dieci, Dorobanţi, Grăniceri, Gurahonţ, Olari, Săvârşin, Şeitin, Ususău, Zăbrani. Avem o bibliotecă desfiinţată (la Vinga) şi două comune (Zădăreni şi Frumuşeni) fără bibliotecă”.
Cititori, tot mai puţini
În ceea ce priveşte numărul de cititori, bibliotecara Cristina Galavan ne pune la dispoziţie câteva date din statistica pe 2011. În bibliotecile orăşeneşti (exceptând municipiul) s-au înregistrat 7.109 utilizatori activi, 4.985 reînscrişi şi 2.124 noi înscrişi. Iar în bibliotecile comunale s-a consemnat un total de 5.884 utilizatori activi. Comparativ cu anii precedenţi, cifrele arată că numărul de cititori care frecventează bibliotecile din judeţ este într-o îngrijorătoare scădere. Întrebarea firească: de unde vine interesul tot mai scăzut pentru lectură chiar şi în zone unde internetul nu e la îndemâna oricui? La sat era o vorbă „cine are carte, are parte” şi mulţi tineri din mediul rural s-au realizat tocmai pentru că s-au aplecat spre studiu. Acum se pare că zicala s-a demonetizat cu totul pentru că ajung „oameni mari” cei care n-au deschis în viaţa lor o carte. Dacă doar priveşti, în toată ţară, la candidaţii pentru parlamentare observi că foarte mulţi (mai bine nu dau nume) n-au citit măcar cinci cărţi. Iar, pe la sate, ajung „tari şi mari” şecheraşii şi parveniţii care le râd în nas celor ce, după ani de studiu, abia pot să trăiască modest. Şi dacă au ajuns să ne şi conducă este clar ce preţ se mai pune pe carte.
Cărţi din donaţii
Achiziţiile de carte pentru bibliotecile din judeţ trebuie să le facă primăriile. Dar cum acestea se plâng că nu au bani (mai ales pentru aşa ceva), Biblioteca Judeţeană le vine în ajutor cu cărţi primite de la Ministerul Culturii sau din donaţii de la edituri, ziare care tipăresc şi carte, de la cititori care-şi donează bibliotecile.
Biblionet, în slujba bibliotecilor?
În prezent este în derulare un program intitulat „Biblionet – lumea în biblioteca mea”, un program care facilitează accesul gratuit la informaţie prin dezvoltarea unui serviciu de acces liber la calculatoare cu internet în bibliotecile publice din judeţ.
„În Arad – ne-a informat Marius Stoica, coordonator şi formator în cadrul programului Bibilonet – au avut loc trei etape de implementare de câte 13, 12 şi 3 (în total 28 de biblioteci) iar, în curând, vor mai intra, în ultima etapă, încă trei – probabil la Lipova, Seleuş şi Şepreuş”.
Având în vedere că unul din cele patru componente principale ale programului se referă la promovarea valorilor bibliotecilor pentru comunităţi, că primăriile sunt obligate să asigure condiţii mai bune şi vizitatorii, care vor veni, în număr mai mare, pentru internet, vor împrumuta şi o carte de la bibliotecă, există şansa ca „Biblionet” să vină şi în sprijinul lecturii.
vasile.filip@informmedia.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!