Fostul viceprimar nu mai este membru al vreunui partid politic, e doar pensionar din 2018.

Scrisoare deschisa catre noul Consiliu Municipal Arad si

noul Primar ales

Domnilor Consilieri Municipali, domnule Primar si domnilor Viceprimari

Va felicit sincer pentru alegerea dumneavoastra in conducerea orasului nostru. Este o pozitie onoranta, dar si responsabila in acelasi timp, dumneavoastra avand sarcina de a gasi rezolvarea problemelor cu care se confrunta orasul, pentru ca aradenii sa aiba o viata mai buna.

Subsemnatul Cristian Sorin Ilea, Viceprimar al Municipiului Arad intre anii 1992-1996, am ramas conectat la aspectele si nevoile orasului in care traiesc si am incercat si dupa terminarea mandatului sa vin cu sugestii si idei in ajutorul Primariei.

Pentru a intelege in ce stare se afla orasul nostru, consider ca este util sa se cunoasca de unde s-a pornit dupa 1990, care erau problemele cele mai stringente si cum au fost abordate in rezolvarea lor, cat si evolutia bugetului municipal in concordanta cu legislatia in vigoare.

Primele alegeri locale libere tinute in data de 9 februarie 1992 au consfintit la Arad victoria Conventiei Democrate care a obtinut majoritatea consilierilor municipali, postul de primar si de viceprimar. La acea data Aradul era un oras cu o populatie de circa 190000 de locuitori si cu tendinta de scadere,mai precis, între 1992 și 2011, populația stabilă a municipiului a scăzut cu 16,33%, de la 190.114 la 159.074 de locuitori, astazi conform INS fiind de 176.064 locuitori.

Suprafata in intravilan era de 3941 ha din care 240 ha spatii verzi. In perioada 1992-1996 au fost inregistrate circa 12000 societati comerciale, existand 48000 angajati in sectorul privat, dar si 30000 de someri. Trama stradala in lungime de 340 Km cuprindea strazi de categoria I in procent de

3,5 %, strazi de categoria II in procent de 8,1 %, iar restul de 88,4 % erau strazi de categoriile III si IV. Principalul mijloc de transport – tramvaiul avea o retea de linii cu o lungime de 62 Km. Infrastructura si suprastructura orasului erau in buna parte invechite si necesitau cheltuieli minime urgente de circa 100 milioane USD pentru:

– Modernizari de drumuri in lungime de 220 Km – necesar 15 milioane USD

– Retele de apa potabila in lungime de 22 Km – necesar 0,4 milioane USD

– Retele de canalizare in lungime de 100 Km – necesar 2 milioane USD

– Retele de transport agent termic in lungime de 50 Km – necesar 1,3 milioane USD

– Constructia a 5000 apartamente – necesar 71 milioane USD

– Constructii si reparatii de poduri – necesar 9,7 milioane USD

Fata de aceste nevoi, evolutia alocarii fondurilor pentru investitii, dependent de alocarile de la bugetul de stat caracterizat printr-o nota de austeritate, a pornit in 1992 cu 0,5 milioane USD si a crescut pana in 1996 la ceva peste 2 milioane USD, ritm in care erau necesari 50 de ani pentru a moderniza orasul.

Actiunile intreprinse au urmarit cu prioritate asigurarea conditiilor de aplicare a reformei economico-sociale, de descentralizare a activitatilor cu caracter local, de solutionare in limita competentelor a unor probleme de larg interes public. Au fost emise in perioada 1992-1996 562 hotarari de consiliu si 3048 dispozitii ale primarului. Au existat insa in acesti ani destule probleme dificile atat din lipsa unor reglementari in domeniu, cat si de intarzieri in aplicarea legilor.

Crearea regiilor autonome sub autoritatea municipiului a dat nastere unei anumite confuzii, relatia contractuala intre regii si municipalitate nefiind stabilita in mod clar. De aici rezulta pretentia de a solicita fonduri de sustinere a activitatii din partea forului caruia i se subordoneaza regiile pe de o parte si pe de alta parte refuzul de a accepta controlul Primariei asupra activitatii regiei, invocandu-se argumentul autonomiei, acestea in conditiile unor dotari necorespunzatoare, a chiriilor mici, a starii de degradare a imobilelor si a intregii infrastructuri.

A se retine faptul ca traficul greu, sutele de TIR-uri care tranzitau orasul pe traseul: Calea Aurel Vlaicu, Calea Victoriei, strada Saguna, strada Kogalniceanu, strada Dornei, Calea Romanilor, Calea Timisorii, produceau adevarate dezastre caselor, in special pe strada Dornei foarte ingusta.

Personal am facut memorii tuturor factorilor responsabili: Guvern, Parlament, BIRD, BERD, iar in 1995 cu ocazia bursei USAID obtinute in urma unui concurs, am ajuns la New York, iar de acolo din bursa de 19 USD/zi am facut o vizita la Banca Mondiala din Washington, unde m-am intalnit cu dl. Teodor Stolojan, angajat acolo si caruia i-am inmanat un memoriu cu situatia dezastruoasa a Aradului. Am contat si pe relatia de prietenie a domnului Stolojan cu cineva din finantele aradene. Din pacate demersul meu a fost fara rezultatul dorit.

O problema deosebita a constituit-o problema calitatii apei potabile, in conditiile poluarii stratului freatic in zona Combinatului Chimic. Au fost executate studii hidrologice de catre specialisti romani si germani, dar nu s-au gasit surse de finantare pentru executarea proiectului, desi s-a luat legatura cu ministere si organisme internationale. Deci poluarea ramane inca in subsol.

S-a incercat modernizarea si dezvoltarea tuturor sistemelor de comunicatie. S-au purtat tratative cu Ministerul Transporturilor si SNCFR pentru scoaterea caii ferate din cartierul Micalaca si construirea unui nou pod CF peste Mures in amonte cu cca 2 Km, fara succes din pacate. A fost trasata centura rutiera de nord, Aradul fiind printre primele orase care s-au bucurat de asa ceva, a fost obtinuta prin hotarare de guvern aprobarea construirii unui nou pod rutier peste Mures in continuarea strazii Padurii, dar se impunea pod si la Saguna.

In domeniul socialului a fost realizat un camin pentru copiii orfani cu o capacitate de 80 de locuri cu ajutorul THW Renania de Nord Westfalia din Germania, s-a infiintat Casa de Cultura a municipiului si a fost realizata o moderna cantina sociala.

A fost stabilit amplasamentul noii Catedrale ortodoxe in zona Podgoria, desi studiile geo au aratat o instabilitate a solului datorita canalului intubat al Muresului peste care s-a construit. ICIM-ul a stabilizat terenul cu circa 40 de camioane de mare tonaj cu piatra. Totusi trebuie monitorizata zona in viitor.

Personal, prin funcţia avută de Viceprimar ales al municipiului Arad între anii 1992-1996, am căutat să dezvolt relaţiile interoraşe în special cu comunităţi din Ungaria, având în vedere structura etnică a Aradului, cât şi istoria acestuia, cu precădere relaţiile cu Gyula dezvoltate prin întâlniri anuale denumite Strângeri de mâini – Kézfogások, prima ediţie având loc la Arad şi la Gyula în 24-26 iunie 1994 sub egida Secretariatului General al Consiliului Europei şi sub patronajul miniştrilor afacerilor externe ai României şi Ungariei. Această acţiune a fost sprijinită şi monitorizată de dl. Max Gilbert – Confidence-building Measures Programme Adviser from the Political Directorate of the Council of Europe, programul mai sus amintit urmărea promovarea relaţiilor interculturale armonioase între ţări vecine.

Succesul acţiunii la nivel local, a dus în mod firesc la amplificarea relaţiilor transfrontaliere, prin crearea euro-regiunii Dunăre-Mureş-Tisa extinsă ulterior cu Crişul, la 4 aprilie 1996, când s-au pus bazele Protocolului cooperării regionale între provincia autonomă Voivodina din Jugoslavia, judeţele Bács-Kiskun, Békés, Csongrád, Yász-Nagykun-Szolnok din Ungaria şi judeţele Arad şi Timiş din România, dezvoltarea euro-regiunilor fiind o chezăţie a ridicării continue a standardului de viaţă al locuitorilor lor.

Bugetul Consiliului Local al Municipiului Arad in perioada 1992-1996 a evoluat de la 2,2 milioane USD la 10,5 milioane USD, veniturile fiind in 1992 de circa 2 milioane USD, iar in 1996 au ajuns la circa 9 milioane USD, din care impozitele si taxele de la populatie in 1992 s-au cifrat la circa 0,8 milioane USD si au ajuns in 1996 la 1,6 milioane USD. Moneda de referinta era dolarul atunci.

In perioada 1992-1996 Consiliul Local al Municipiului Arad a realizat un volum de investitii de 7.751.359 mii Lei repartizat pe obiective, cele mai importante fiind: drumuri si alei in zonele de locuinte, zona Garii, Piata Spitalului, acoperirea partiala a canalului Muresel, retele de apa stradale, retele de canalizare, retele de gaze, modernizarea strazii Cetatii, trama stradala ajungand la o lungime a strazilor de 441 Km din care modernizate 220 Km, nemodernizate 71 Km, de pamant 87 Km si altele, fondurile fiind asigurate astfel:

– din vanzarea a 24.826 apartamente suma de 68.277 mii Lei

– de la Guvernul Romaniei prin ordonanta suma de 72.370 mii Lei

– alocatii de la bugetul local in suma de 498.238 mii Lei, si

– transferuri de la bugetul de stat a 7.112.474 mii Lei.

Probleme majore ramase nerezolvate la incheierea mandatului

– aplicarea corecta a legilor si hotararilor de consiliu la toti contribuabilii in mod egal

– consolidarea imobilelor declarate monumente istorice

– realizarea protectiei orasului impotriva posibilelor inundatii cauzate de Mures (12 locuri periculoase au fost detectate si inregistrate pe caseta video in perioada cresterii nivelului apei al raului Mures, la Revelionul 1996 a fost declarata stare de atentie)

– intretinerea adaposturilor si construirea de noi adaposturi pentru a ajunge la un grad de 50 % capacitate de adapostire a populatiei in caz de accident nuclear sau de razboi

– construirea unor locuinte sociale pentru pensionarii singuri si cu venituri mici

– construirea unor garaje comune prin concesionare catre sectorul privat

– aducerea la zi a stadiului privind poluarea din zona fostului Combinat Chimic si luarea masurilor ce se impun

– realizarea centurii municipiului la 360°

Autonomia locala nu se poate realiza in mod efectiv atat timp cat la nivelul puterii descentralizarea este privita cu suspiciune, cu consecinte nefiresti asupra fundamentarii si infaptuirii noilor principii ale democratiei, “democratie exista acolo unde cei care iubesc libertatea ii domina pe cei care iubesc puterea”.

Comparativ al bugetului Municipiului Arad in anii 2019 si 2020

Bugetul Municipiului Arad 2019 Bugetul Municipiului Arad 2020

Bugetul general: 562.600.000 Lei Bugetul general: 615.733.000 Lei

Bugetul local: 545.000.000 Lei Bugetul local: 560.994.000 Lei

Bugetul instituțiilor publice, Bugetul instituțiilor publice,

activități finanțate din venituri activități finanțate din venituri

proprii și subvenții: proprii și subvenții: 64.530.000 Lei

Bugetul creditelor externe: Bugetul creditelor externe: 37.540.000 Lei

Bugetul fondurilor externe Bugetul fondurilor externe

nerambursabile: nerambursabile: 1.285.000 Lei

Veniturile 2019: 381.040.000 Lei Veniturile 2020: 503.176.000 Lei

Venituri proprii: 334.860.000 Lei Venituri proprii: 378.448.000 Lei

Sume defalcate din TVA: 2.143.000 Lei Sume defalcate TVA: 20.452.000 Lei

Cote defalcate din Cote defalcate din

impozitul pe venit: impozitul pe venit: 212.467.000 Lei

Subventii de stat pentru incalzire, Subventii de stat pentru incalzire,

sanatate, PNDL, proiecte FEN sanatate, PNDL, proiecte FEN

postaderare: 32.858.000 Lei postaderare: 36.445.000 Lei

Sume primite de la UE / alti Sume primite de la UE / alti

donatori in contul platilor donatori in contul platilor

efectuate: 11.179.000 Lei efectuate: 67.831.000 Lei

Cheltuielile 2019: 545.722.000 Lei Cheltuielile 2020: 560.994.000 Lei

Cheltuieli de personal 2019: Cheltuieli de personal 2020:

Cheltuieli de intretinere: Cheltuieli intretinere:58.150.000 Lei

Cheltuieli cu reparatiile: 10.918.000 Lei Cheltuieli cu reparatii:7.450.000 Lei

din care, pentru: din care, pentru:

– Autoritati publice: 520.000 Lei – Autoritati publice: 500.000 Lei

– Evidenta persoanelor: 5.000 Lei – Evidenta persoanelor: 5.000 Lei

– Invatamant: 5.390.000 Lei – Invatamant: 2.880.000 Lei

– Monumente istorice: 50.000 Lei – Politia locala: 400.000 Lei

– Gospodarire comunala: 1.098.000 Lei -Gospodarire comunala600.000Lei

– Asistenta sociala: 430.000 Lei – Asistenta sociala: 370.000 Lei

– Fond locativ: 1.030.000 Lei – Fond locativ: 1.440.000 Lei

– Alimentari cu apa: 15.000 Lei – Alimentari cu apa: 20.000 Lei

– Servicii in locuinte: 880.000 Lei – Alte servicii: 35.000 Lei

– Baze sportive: 1.500.000 Lei – Baze sportive: 1.200.000 Lei

Se dauga subventii pentru reparatii la: Se dauga subventii pentru reparatii la:

– Teatrul Clasic: 200.000 Lei – Teatrul Clasic,

– Filarmonica de Stat: 100.000 Lei Filarmonica de Stat si

– Centrul Municipal de Cultura:56.000 Lei Centrul Municipal de Cultura:

Total: 356.000 Lei Total: 155.000 Lei

Rambursări de credite: 23.182.000 Lei Rambursări credite: 23.182.000 Lei

Excedent la 31.12.2018: 168.059.237 Lei Excedent 31.12.19: 59.981.394 Lei

Rezerva bugetară: Rezerva bugetară: 2.000.000 Lei

Proiectele cu finanțare din fonduri Proiectele cu finanțare din fonduri

externe nerambursabile: ext. nerambursabile: 89.616.000 Lei

Pe lista de investiţii a anului 2019 regăsim:

– amenjarea noii pieţe agroalimentare de pe strada Ioan Rusu Şirianu,

– reabilitarea clădirilor Colegiului Naţional ”Elena Ghiba Birta” şi a Colegiului Economic Arad,

– mărirea capacității peluzelor la stadionul UTA, dar şi lucrări de amenajare a gazonului, instalaţiei de încălzire şi de irigare, modernizarea instalație de nocturnă

– acoperirea Patinoarului Municipal,

– amenajarea complexului sportiv din zona Câmpul Liniştii,

– reparații capitale la bazinele de pe Ştrandul Neptun, reabilitarea aleilor pietonale şi a platformelor dalate din zona I a bazei de agreement,

– amenajarea Pieţei de lemne de pe strada Poetului

– modernizarea şi extinderea Sistemului de iluminat public din municipiu,

– regenerarea urbană a spaţiilor din zona blocurilor de locuinţe,

– reabilitarea termică a clădirilor de locuit,

– reabilitarea rețelei de transport și distribuție a energiei termice

– transformarea punctului termic din cartierul Aradul Nou,

– reparaţiile capitale la podul Decebal,

– asfaltarea celor 55 de străzi de pământ din municipiu.

Va las pe dvs. sa apreciati ce s-a realizat din toate aceste lucrari de investitii.

Pe lista de investiţii a anului 2020 regăsim din nou:

– amenjarea noii pieţe agroalimentare de pe strada Ioan Rusu Şirianu,

– reabilitare clădiri Colegiul Naţional ”E. G. Birta” şi Colegiul Economic Arad

– mărirea capacității peluzelor la stadionul UTA, lucrări de amenajare a gazonului, instalaţiei de încălzire şi irigare, modernizarea instalație de nocturnă

– acoperirea Patinoarului Municipal,

– amenajarea Pieţei de lemne de pe strada Poetului

– modernizarea şi extinderea Sistemului de iluminat public din municipiu,

– regenerarea urbană a spaţiilor din zona blocurilor de locuinţe,

– reabilitarea rețelei de transport și distribuție a energiei termice

– transformarea punctului termic din cartierul Aradul Nou,

– reparaţiile capitale la podul Decebal,

– asfaltarea celor 55 de străzi de pământ din municipiu.

Lucrari noi incluse in cheltuielile de capital de 102.024.000 Lei

– reabilitare clădire Colegiul Naţional “Csiky Gergely”

– reabilitare fatada cladire ORL, Oftalmologie, Oncologie, Dermatologie

– reabilitare Teatrul Clasic “Ioan Slavici” etapa II – reabilitare interioara

– realizare si montare bust Ioan Rusu Sirianu in piata George Enescu (nereusita)

– gazon si instalatie de irigat spatii verzi

– bloc de locuinte sociale pe structura metalica pe str. Tarafului FN (2 blocuri)

– utilitati zona de locuinte Micalaca Est III

In ultimii 10 ani au fost realizate pe bani multi numeroase studii de fezabilitate si au fost emise o serie de hotarari de consiliu fara nici o finalitate sau mult intarziate deocamdata si care nu tin cont de Registrul datoriei publice locale in valoare de 100.200.000 EUR si 33.000.000 Lei esalonat pe o perioada de 20 ani 2008 – 2028. Amintesc cateva:

– Protocol de predare-primire a cinematografului STUDIO de pe strada Vasile Goldis de la RADEF, incheiat la data de 19.05.2011. Este sala de spectacole cea mai frumoasa din Arad, acum in stare de ruina.

– HCLM nr. 191 din 27.09.2012 – modernizarea stadionului UTA construit dupa modelul stadionului “Highbury” al echipei Arsenal Londra (chiar si culorile alb-rosu au fost luate tot de la Arsenal). Constructia lui a inceput in primavara anului 1945 si a fost inaugurat la 15 septembrie 1946 in fata a peste 12.000 de spectatori. Costurile au fost suportate de baronul Francisc von Neumann. Era atunci cel mai modern stadion din Romania. Pe data de miercuri 30 septembrie 1970, la orele 15 s-a jucat returul meciului dintre UTA si Feijenoord Rotterdam in fata a peste 17.000 de spectatori (banci puse inclusiv in spatele portilor), cand UTA a realizat cel mai important rezultat din fotbalul romanesc pana la acea data. A fost 0-0 la Arad dupa 1-1 la Rotterdam. A fost depasit doar de Steaua care a castigat Cupa campionilor europeni sub conducerea antrenorului aradean Emeric Jenei. Cand UTA va reveni in fruntea fotbalului romanesc si nu ma indoiesc de acest lucru, atunci acest stadion va fi neincapator, nemai vorbind de locuri de parcare suficiente neprevazute in proiect. Retineti ca in mandatul 1992-1996 au fost alocate doua suprafete de teren destinate viitorului stadion ala Aradului, unul in zona Cetatii, vis-à-vis de Polivalenta si altul intre cartierul Alfa si padurea Ceala. Va poate confirma dl. Seculici.

– HCLM nr. 240 din 16.10.2013 – aprobarea studiului de prefezabilitate al obiectivului de investitie “Reamenajarea si regularizarea raului Mures intre Km 10+100 si Km 33+280

– HCLM nr. 371 din 29.12.2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru modificare studiu de fezabilitate “Reabilitare cladiri Unitatea Militara zona Gai, conditie a retrocedarii de MAN in circuit civil a Cetatii

– Două poduri, patru pasarele pietonale și două ecluze (2015)

Două poduri: unul la capătul străzii Andrei Șaguna și un nou pod lângă Podul Traian, patru pasarele pietonale pentru intrarea Cetății în circuitul turistic, două ecluze pe râul Mureș – sunt proiecte de viitor, dupa 2028.

– Centura de sud-est a municipiului (2015)

Va costa 14 milioane de euro cuprinzand si o ecluză pentru traversarea Mureşului. Proiectul Municipalităţii a fost inclus pe lista de rezervă a Comitetului Regiunii V Vest. De la Apele Române exista aviz pentru realizarea celei de a doua ecluza. O sustin prin realizarea ei cu fonduri europene.

– HCLM nr. 467 din 20.12.2016 privind aprobarea documentatiei: studiu de fezabilitate: Construire pod peste raul Mures inclusiv legaturile rutiere intre strada A.Saguna si Calea Timisorii. Potrivit studiului de fezabilitate, investiţia se ridică la 167.810.666 lei şi ar urma să se finalizeze în cinci ani.

– Zona metropolitana Arad – Timisoara (2016) pentru atingerea unei populații de un milion de locuitori și creșterea calității vieții acestora. Reprezentanții autorităților locale ale celor două municipii vor depune toate diligențele pentru:

a. integrarea priorităților zonei de dezvoltare metropolitană comună Arad-Timișoara în strategiile naționale, regionale, județene și locale;

b. includerea și pregătirea unui proiect pilot de Investiții Teritoriale Integrate pentru ciclul financiar 2021-2027;

c. alocarea de resurse din bugetul național(programe de asistență tehnică) pentru accelerarea implementării conceptului;

d. corelarea priorităților de investiții strategice ale unităților administrativ-teritoriale cu obiectivele zonei de dezvoltare metropolitană comună, în baza unui plan de acțiune integrat;

e. elaborarea unui Master Plan pentru dezvoltarea zonei.

– Parcări subterane din Piața Avram Iancu și Piața Catedralei (2017)

Proiectul mai cuprinde realizarea unui pasaj carosabil subteran pentru circulația auto de tranzit. Valoarea investiției este estimată la 94 milioane lei iar durata concesiunii va fi de 49 de ani. Consider ca nu se justifica.

– HCLM nr.15 din 2017 – Strategia privind transformarea în oraş verde a Municipiului Arad, prevede respectarea angajamentelor asumate de Municipiul Arad prin aderarea, în anul 2011, la Convenţia Primarilor, prin Planul de Acţiune privind Energia Durabilă în scopul reducerii cu 23 %, până în anul 2020, a emisiilor de CO2, pe cap de locuitor, faţă de anul de referinţă 2008. Sunt curios care sunt valorile poluarii in anul acesta. Pentru cei care nu stiu, in anii ’90, pe langa poluarea subterana care periclita panza freatica de apa, am avut si valori depasite la radioactivitatea masurata in apele Muresului. Am fost contrariat cand am primit raportul starii mediului. De unde radioactivitate ? Am aflat ca la Barzava, in amonte pe Mures, la circa 60 Km se afla o gramada de steril provenit din activitatea de minerit din zona si pe care apa de ploaie o scurgea in Mures. Desigur nu era competenta Primariei Arad sa inlatura cauza.

1267,72 ha spații verzi la nivelul Aradului, dar o serie de spații verzi nu sunt amenajate ca și spații publice pentru recreere. La nivel European este

reglementat ca fiind necesar 26 mp spatiu verde / locuitor. Aradul are nevoie de

minimum 451 ha spatii verzi amenajate.

Aradul beneficiază de o zonă centrală verde prezervată natural pe malul stâng al râului. Este rar întâlnit faptul ca în mijlocul unui oraș să existe un

potențial verde exploatabil la acest nivel cum este zona Cetății Aradului care are o suprafață de 88,80 ha, iar în spațiul încadrat de bucla Mureșului, pe o

suprafață deaproape 40 ha de verdeață, se gaseste Ștrandul Neptun.

În vecinătatea râului Mureş există zone insuficient conturate, datorate

dezvoltării urbanistice spontane. Falezele Mureşului cuprinse între Podul Traian și Podul Rutier Micălaca au o suprafață de 16,53 ha. De-a lungul acestor faleze se află cele mai importante parcuri ale Municipiul Arad:

• Parcul Mihai Eminescu cu o suprafaţă de 2,24 ha,

• Parcul Copiilor cu o suprafață de 1,92 ha,

• Parcul Aventura Voinicilor cu o suprafață de 2,4 ha şi

• Parcul Europa cu o suprafață de 3,6 ha.

In anul 1996 Crucea Martirilor din Primul Război Mondial, ridicată iniţial în anul 1936, în Piaţa Podgoria, demontată în 1960 şi dusă la Mănăstirea Simion Stâlpnicul din Gai, este amplasată în Parcul Eminescu.

În vederea valorificării potențialului Zonei Cetății Aradului, s-a realizat și aprobat în anul 2014, Planul Urbanistic pentru Zona Construită Protejată, care include reglementări în zona monumentelor protejate printre care și Cetatea

Aradului, referitoare la reconversia cetății. S-au finalizat demersurile

administrative pentru mutarea până în acest an a unității militare din interiorul cetății, astfel încât acest obiectiv să devină un obiectiv public și să intre în

circuitul turistic. Problema este garnizoana din Gai unde nu s-a facut nimic, iar mutarea la Radna nu este agreata de cadrele militare.

La bijuteria de sala de concert a Palatului Cultural pe care o are Aradul, este nevoie de o orchestra de mare tinuta muzicala, iar managementul trebuie sa fie corespunzator actului artistic asteptat de melomanii aradeni. Nivelul tarifelor practicate este mult sub cel din Timisoara sau Cluj, datorat nivelului de audienta scazut, ce se datoreste in mare masura nivelului scazut de cultura muzicala. Se poate mari audienta printr-o mai buna reclama a programelor muzicale in intreg orasul, dar cu precadere in scoli unde profesorii de muzica pot face mai mult, si in institutii cu potentiali spectatori: organizatii profesionale, partide politice, pensionari. Deci va rog nu pierdeti din vedere aceste aspect.

Deschiderea stagiunii 2019-2020 a fost facuta prin prezentarea unui spectacol de opera cu participarea unor solisti din Ungaria, Italia, Franta si Romania, foarte apreciat de aradeni, ceea ce a determinat reluarea lui. Aceasta denota ca aradenii sunt mari amatori de muzica de opera. Ceea ce vreau sa va propun, pentru ca aradenii sa se bucure in mod regulat de spectacole de opera nu doar la inceput de stagiune, eu as sugera incheierea unor contracte de colaborare sau alte forme legale, cu Opera din Timisoara, Opera din Cluj, Opera din Szeged sau din Budapesta. Cred ca o frecventa lunara a spectacolelor de opera ar fi binevenita si apreciata de aradeni. Personal sunt amator al muzicii simfonice mai putin a operei, deci eu ma gandesc mai mult la aradeni.

– Proiect de regenerare urbană (2018) prin construirea primele opt parcări supraterane din Arad și amenajarea de spații verzi, modernizarea a 55 de drumuri de pământ, reabilitarea zonei Mărului și periferia Micălaca 500, proiect de 5 milioande de euro, inceput in 2018 si-l sustin.

– Staţia de sortare a deșeurilor reciclabile (2018)

In ceea ce priveste gunoiul menajer, mentionez discutiile care s-au purtat cu

Primaria din Timisoara, pentru construirea unei Uzine de ardere a materiilor reziduale, caldura rezultata putand fi convertita in energie electrica, locatia convenita fiind intre localitatile Vinga si Ortisoara, transportul facandu-se pe calea ferata. Personal am vizitat o astfel de uzina langa orasul Wurzburg din Germania. A lipsit finantarea proiectului de catre Guvern.

O problema actuala este faptul ca RETIM nu a distribuit pubele galbene si maro la domiciliul aradenilor, intrucat nu toti au posibilitatea sa le ridice de la depozitul de pe Calea 6 vanatori.

Investiţiile in prezent sunt grupate pe patru direcţii de finanţare: buget local, buget naţional, împrumuturi şi fonduri europene. Proiectele europene depuse sunt în valoare de 147 milioane de euro. În 2019 s-a propus achiziţionarea a 10 tramvaie, renovarea exteriorului Teatrului Clasic Ioan Slavici, reabilitarea Colegiului Economic, reabilitarea Colegiului Naţional «Elena Ghiba Birta», parcări supraterane în cartierele Alfa şi Micălaca in cadrul proiectului de Regenerare Urbană în valoare de 50 milioane de euro, demarate in 2019.

In Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad pentru perioada 2014 – 2030 – Analiza SWOT sunt enumerate unele disfunctionalitati care isi asteapta rezolvarea, desi nu sunt prioritizate si desigur nici partea financiara nu este asigurata, pe langa bugetul local, trebuiesc atrase fonduri europene si guvernamentale. Iata cateva:

– Lipsa unor centralități în cea mai mare parte a cartierelor rezidențiale de locuințe individuale;

– Limitarea expansiunii urbane deși există cerere pentru fond locativ, a generat dezvoltarea haotică a așezărilor suburbane; Cartiere periferice slab deservite;

Concentrarea majorității spațiilor publice amenajate în zona centrală face ca 60% din populație să nu aibă acces facil la aceste dotări;

– Probleme de proiectare la rețeaua velo (conflicte cu mașinile parcate, subdimensionarea benzilor velo sau chiar a benzilor auto);

– Permeabilitate redusă la nivelul infrastructurii rutiere în zona industrială din centru-nord;

– Suprasolicitarea axelor principalelor în lipsa unor alternative viabile;

– Există în continuare cartiere slab deservite de transportul în comun în ceea ce privește frecvența (Bujac);

– Transportul în comun nu face față solicitărilor la orele de vârf în zona industrială N.V;

– Insuficiente stații de transport în comun amenajate,

– Lipsa infrastructurii de transport intermodal (Gările CFR deconectate de rețeaua de autogări ale orașului).

– Pierderi de apă cauzate de vechimea conductelor realizate din azbociment;

– Canalizarea este parțial în sistem unitar; au inceput modernizari in 2019.

– Terenuri dezafectate rezultate în urma retehnologizării CET – depozitul de zgură și cenușă;

– Defecte la conductele și branșamentele subterane ale rețelei de distribuție gaze naturale.

Cu totii ne dorim ca in 10 ani Aradul sa devina o importantă metropolă regională ce impresionează prin centrul istoric reabilitat, dominat de Cetatea Aradului transformată într-un pol cultural, turistic si de agrement de amploare, o comunitate puternică cu impact major în regiune prin dinamismul si diversitatea economică. Sunt prevazute 242 proiecte, elaborarea unui plan de dezvoltare economică a Aradului, valorificarea râului Mureș și a falezei acestuia ca spații publice repezentative, amenajare și punere în valoare a malurilor Mureșului pe tronsonul cuprins între Parcul Europa și Podul Decebal, amenajarea și extinderea falezei Mureșului.

Propuneri de rezolvare a problemelor Aradului

Realizarea unui plan de modernizare a infrastructurii oraşului cu reţele de apă potabilă, canalizare, reţele de gaz, telefonie, fibră optică, transport în comun. Prioritizarea etapelor de restaurare urbană, realizarea unui plan de refacere şi consolidare a tuturor imobilelor declarate monumente istorice, corespunzator standardelor privind rezistenţa în caz de seism.

Fluidizarea traficului în zona centrala prin realizarea unui Pasaj subteran zona Podgoria, solutie avansata inca din 1994, găsirea unei soluţii de eliberare a zonei Teatru – Podgoria de trafic şi crearea unei zone pietonale. Îmbunătăţirea traficului urban şi periurban prin construirea unor parcări subterane şi supraterane concesionate sectorului privat, care ar descongestiona strazile.

Continuarea investiţiilor în şcoli, reabilitarea pasarelei Aradul Nou – Sânicolaul Mic si monitorizarea pe bază de camere de luat vederi în anumite zone cu risc ale municipiului, locaţii noi pentru cimitire, construirea Secţiei Obstetrică–Ginecologie şi Neonatologie, a Secţiei Chirurgie Infantilă și a Secţiei Pediatrie la Spitalul Județean (valoare estimată 40 de milioane euro). Investiţii în unitatea militară din Gai, pentru trecerea Cetăţii în circuitul civil.

Primaria a realizat in 2013 un studiu „Reamenajarea şi regularizarea râului Mureş” investitie estimată la 10 milioane de euro pe un teren în suprafaţă de 200 de hectare şi pe o lungime a Mureşului de 23,18 km. Dar ar trebui sa se solicite Apelor Romane sa efectueze lucrari de decolmatare in zona orasului, in special intre Polivalenta si Baza Constructorul unde Muresul a depus aluviuni cu latimi de pana la 20 metri ce acopera zona betonata.

O atentie speciala trebuie data activitatii Centrului Municipal de Cultura care desi organizeaza o multime de evenimente, calitatea acestora lasa de dorit. Sigur se invoca limitari financiare, dar la sfarsit de an sume considerabile au ramas nefolosite. Ma refer la evenimente ca: Zilele Aradului, Festivalul Rock, Revelion, la care au fost adusi muzicieni expirati si care chiar la vremea lor nu au insemnat prea mult, cum ar fi Saragosa Band. In urma cu 10 – 12 ani au putut fi aduse staruri internationale ca Uriah Heep, Smokie, Bonnie Tyler.

Proiectul pentru bugetul general de venituri și cheltuieli al Aradului pe anul 2020 aloca bani mai puțini pentru cultura municipiului la Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, Filarmonicii de Stat Arad și Centrului Municipal de Cultură Arad, cu toate că bugetul general este mai mare decât în 2019. De la Filarmonica de Stat Arad, instituția care primea oricum cei mai puțini bani pentru acțiuni culturale, s-au tăiat 150 de mii de lei. Dacă anul trecut instituția a avut alocați în bugetul inițial 650 de mii de lei, anul acesta va avea doar 500 de mii. Centrul Municipal de Cultură a pierdut două milioane. Teatrul Clasic „Ioan Slavici” are cu 63 de mii de lei mai putin. Acțiunile sportive au alocate cu 120 de mii de lei mai mult decât anul trecut, UTA primind 2,9 mil. Lei. Pacat, cultura aradeana sufera.

Evolutia numerica a aparatului Primarului in perioada 1992 – 2020:

1992: 49 angajati; 1994: 111 angajati; 2000: 327 angajati;

2008: 481 angajati; 2012: 648 angajati; 2014: 664 angajati;

2016: 671 angajati; 2018: 683 angajati; 2019: 693 angajati;2020: 736 angajati.

Organigrama aparatului de specialitate al Primarului

Demnitari: Primar, 2 Viceprimari, Administrator public

Functii publice de conducere: 2, Functii publice de executie: 19, total: 21

Directia economica: Functii de conducere: 5, Functii de executie: 30, total: 35

Directia venituri: Functii de conducere: 10, Functii de executie: 85, total: 95

Directia tehnica: Functii de conducere: 8, Functii de executie: 74, total: 82

Directia comunicare: Functiide conducere:11, Functii de executie: 73, total: 84

Directia architect sef: Functii de conducere: 6, Functii de executie: 42, total: 48

Directia patrimoniu: Functii de conducere: 11, Functii de executie: 78,total: 89

Directia secretar municipal: Functii de cond: 8, Functii de executie: 62, total: 70

Serviciul public comunitar de evidenta persoanei:

Functii publice de conducere: 3, Functii publice de executie: 29, total: 32

Directia generala politia locala Arad:

Functii publice de conducere: 12, Functii publice de executie: 124, total: 136

Compartiment asistenta medicala preuniversitara: 9

Spre comparatie:

Timisoara, la o populatie de 332.983 locuitori are o Primarie cu 639 angajati, din care functii de conducere 83 + functii de executie 457 + functii contractuale 99 conf. HCL 611 din 2018

Oradea, la o populatie de 222.736 locuitori are o Primarie cu 399 angajati, din care functii de conducere 42 + functii de executie 357 conf. HCL 958 din 2017

Arad, la o populatie de 162.450 locuitori in anul 2014 are o Primarie cu 683 angajati, din care functii de conducere 75 + 484 functii de executie, plus 124 functii contractuale la Politia locala, conf. HCLM nr. 503 din 13.12.2018. In 2020 are 736 angajati la o populatie de 176.064 locuitori.

Cheltuieli de personal in 2018: 65.490.000 Lei (5.458.000 Lei / luna)

Aveti in vedere marirea bugetului prin aplicarea impozitelor şi taxelor tuturor gospodariilor, stiind ca exista constructii anexa fara autorizare si ne fiind impozitate. Exista si terenuri in proprietatea Primariei folosite de cetateni fara nici o taxa. Se mai impune o reducere a numarului de angajati ai Primariei ce depaseste numarul angajatilor Primariilor din Timisoara si Oradea cu o populatie mai mare decat a Aradului. Timisoara cu 332.983 locuitori are 639 angajati, iar Oradea cu 222.736 locuitori 399 angajati. Populaţia Aradului in 2014 era de 162.450 locuitori, iar numarul de angajati este in prezent de 892.

Trebuie gandita mai bine si aplicata guvernarea electronică prin care serviciile autorităților publice online ajuta contribuabilii si duce la creșterea ratei de colectare a taxelor locale.

Societati comerciale sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Arad:

S.C. CET Arad S.A. produce energie electrică şi termică în CET Lignit Arad;

Are licenţa ANRE pentru producerea de energie electrică si energie termică si

furnizarea de energie termică si energie electrică Din punct de vedere al producerii energiei termice necesare consumatorilor din municipiul Arad, cele două centrale CET Lignit si CET Hidrocarburi funcţionează interconectat rezultând o creştere a siguranţei şi continuităţii alimentării cu energie termică a consumatorilor. Sunt in deficit financiar, avand nevoie de restructurare si investitii majore. In prima şedinţă a Consiliului Local Municipal din 2020 convocată pentru votarea proiectului de hotărâre nr. 1/2020 privind acoperirea definitivă a deficitului bugetului local pentru secțiunea de funcționare și pentru secțiunea de dezvoltare aferent anului 2019 din excedentul bugetului local, s-a aprobat acoperirea deficitului bugetului local pentru secţiunea de funcţionare aferent anului 2019, în cuantum de 43.364.000 lei, din excedentul bugetului local. Tot ce înseamnă cheltuieli cu CET-ul intră la capitolul funcţionare.

SC Targuri, oboare, piete SA Arad – gestioneaza 10 piete in municipiu

are ca obiect principal al activităţii administrarea pieţelor, târgurilor şi oboarelor din municipiul Arad. Piate agroalimentare: Piata Catedralei, Piata Fortuna, Piata Miorita, Piata Mihai Viteazul, Piata Gradiste, Piata Alfa

Piete mixte: Piata Bazar – Obor, Piata Solara, Piata Aurel Vlaicu

S.C. RECONS S.A. oferă produse și servicii: construcții civile și industriale, instalații sanitare, termice și apa canal, tâmplărie din lemn, tâmplărie PVC și aluminiu, confecții metalice, închiriere spații comerciale, administrare Ștrand Neptun și Patinoar, preluand acum si stadionul UTA, administrare a parcărilor cu plată și a parcărilor rezidențiale, servicii de ridicări vehicule.

SC Gospodarirea comunala Arad SA – Amenajare și întreținere spații verzi a parcurilor si grădinilor publice. Servicii sector caini fara stapan. Administrarea cimitirelor, prin contracte de folosință pentru locurile de înhumare; activități specifice pentru înhumarea decedaților. Atentie: cimitirul Pomenirea este invadat de Ambrosia artemisiifolia si este ignorata Legea nr. 62 din 2018 privind combaterea buruienii ambrozia. Dupa o ploaie puternica aleile din cimitir sunt inundate, din lipsa canalizarii. Zona aferenta raului Mures situata intre podul Decebal si podul Traian, dupa terenurile de tenis, a devenit o adevarata padure virgina, caz unic in Romania intr-o zona centrala a unui oras, care cere interventia omului pentru amenajare. Tot in vecinatatea acestei zone, la capatul strazii Zrenjanin se afla un scuar care nu a mai beneficiat de interventia Primariei din anul 1966. Mentionez ca prin HOTARAREA Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 130 din 18 decembrie 1995, se respingea cererea de concesionare directa a numitilor Frentiu Mircea, Trifa Ioan si Brinda Sorin, pentru terenul situat in municipiul Arad, str. Zrenjanin nr. 19, teren inscris in c.f. nr. 10317 Arad, cu nr. Top. 8569/130, proprietatea statului roman si se introduce in domeniul public cu destinatia de parc.

SC Compania de transport public SA – asigura transportul public cu 135 autobuze și 138 tramvaie in municipiu si in judet: 79 tramvaie Tatra, 20 tramvaie TG8, 9 tramvaie M8S si 6 tramvaie Imperio. Vechimea tramvaielor: între 0-10 ani – 6, între 30-50 ani – 69 și peste 50 de ani – 69. Doar șase tramvaie sunt noi. Infrastructura nu permite ca tramvaiele noi Imperio, să circule și în Alfa si Grădiște, ele putand circulă doar pe ruta Vlaicu-Aradul Nou, recent si in Micălaca, unde linia de rulare a beneficiat de modernizări. Se impune modernizarea transportului public prin achizitionarea de autobuze electrice si tramvaie noi, reabilitarea caii de rulare a tramvaiului de pe strada Pădurii, construirea unui nou pod peste Mureș, în continuarea străzii Andrei Șaguna.Deși in martie a.c. a fost semnat contractul de finanțare pentru Proiectul „Achiziție material rulant electric, 4 tramvaie dublă articulație capacitate mare și 6 tramvaie vagon capacitate medie, parcul de vehicule al companiei de transport în comun rămâne în continuare preponderent învechit.

Regia de Drumuri Municipale Arad – a executat lucrări de construcţie, întreţinere şi reparaţii a drumurilor prin încredinţarea directă de către Primăria Arad. Date fiind pierderile tot mai mari, în 2009 Consiliul Local Municipal a aprobat solicitarea Regiei de a declanşa procedura insolvenţei apoi procedura falimentului.

Va las pe dumneavoastra sa studiati SIDU si sa gasiti rezolvarile potrivite. Eu vreau doar sa va aduc la cunostinta cateva din nevoile orasului si unele solutii pe care le-am avut in vedere in timpul mandatului meu dintre anii 1992-1996 si pe care nu le-am putut realiza din cauza centralizarii excesive din legislatia in vigoare atunci si din lipsa banilor necesari.

1. Problema traficului – probleme identificate:

• infrastructura rutieră degradată: străzi înguste, cu capacitate redusă de preluare

a fluxurilor de trafic; capace de canal sub nivelul asfaltului

• aglomerarea traficului

• suprasolicitarea si degradarea infrastructurii de transport: străzi, pasaje rutiere;

• blocaje în trafic, timpi foarte mari de deplasare în zona centrală;

• traversări ale liniilor de tramvai necorespunzătoare din punct de vedere

calitativ;

• nivel de poluare crescut, la limita admisibilă, în zonele aglomerate;

In anii ’90 se dorea realizarea unui pasaj in zona Podgoria, care sa fluidizeze traficul dinspre Gara spre Micalaca, ca si realizarea unei strapungeri dinspre Micalaca, pe langa calea ferata si prin terenul ocupat de CET-ul vechi, cu iesire directa in strada Bihorului si Gara CFR. Au mai fost discutii privind legarea bl. Dragalina de bl. Praporgescu printr-un pasaj subteran pe sub parcul Eminescu, idee mai putin agreata de cei mai multi.

In anul 2019 au fost reabilitate 61 de strazi inclusiv trotuarele, dar pentru anul 2020 sunt planificate doar 18 strazi. Cam putin.

Vis-à-vis de centura de nord care trece prin cartierul Gai producand necazuri locuitorilor din zona, precizez ca la momentul proiectarii, Primaria a insistat ca centura sa ocoleasca orasul, doar ca decizia a fost luata la nivelul Prefecturii si guvernului de unde au venit si fondurile. Totusi trebuie spus ca locuitorii din zona au avut si de castigat, avand acces la o strada moderna, asfaltata care a dus si la o anumita crestere a valorii imobilelor si terenurilor de acolo.

2. Probleme de urbanism, amenajarea teritoriului si infrastructura

care impieteaza asupra dezvoltarii armonioase a Aradului

Problema cladirilor de patrimoniu: consolidare, refacere

Municipiul Arad are un patrimoniu arhitectural remarcabil, dar o mare parte dintre clădirile sale sunt într-o stare avansată de degradare. Este necesar realizarea unui plan de refacere şi consolidare a tuturor imobilelor declarate monumente istorice, corespunzator standardelor privind rezistenţa în caz de seism.

Lipseste o conceptie de perspectiva privind dezvoltarea urbanistică si o prioritizare a etapelor de restaurare urbană. Consiliul Local Municipal a aprobat supraimpozitarea a 206 clădiri degradate din Arad, acordand facilitate celor care isi reabiliteaza cladirile. Primăria preia 50% din costuri din valoarea contribuţiei unei familii si acorda cinci ani scutire la impozit. Primăria a promis reabilitarea in 2019 a 11 clădiri degradate în care Primăria are apartamente, cetăţenii urmând să plătească, în timp, cotă parte din intervenţia Primăriei.

La inceputul acestui an Primăria Municipiului Arad a anuntat ca lucrează în acest moment la un nou regulament de acordare de asistență și sprijin financiar proprietarilor de imobile din zona protejată a municipiului. Intai va realiza o ierarhie a imobilelor care necesită intervenție imediată. Finanțarea lucrărilor de intervenție, se va face astfel: 20% din valoarea lucrărilor eligibile, din fonduri aprobate anual cu această destinație în Bugetul local de venituri și cheltuieli al Municipiului Arad, sub formă de grant – sprijin financiar nerambursabil acordat de Municipiul Arad în cadrul prezentului Program si maxim 80% din valoarea lucrărilor eligibile, în cazul în care aceasta nu se acoperă integral din fondul de reparații al asociației de proprietari și/sau din alte surse legal constituite, sub formă de contribuție financiară rambursabilă, la cererea de finanțare depusă de către proprietari/asociațiile de proprietari, în baza hotărârii Consiliului Local și în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație, cu recuperarea sumelor în condițiile legii. Perioada de recuperare a sumelor avansate de către autoritatea locală pentru asigurarea cotei de contribuție aferente proprietarilor prin intermediul taxei este de 5 ani. Până în prezent, din Lista imobilelor selectate pentru etapa I – Zona de acțiune prioritară I, privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, din cele 57 de clădiri selecționate, au fost finalizate lucrările de reabilitare la 14 imobile, 5 imobile sunt în prezent în execuție, au fost emise, pentru alte clădiri, 12 Autorizații de Construire, respectiv 4 Certificate de Urbanism. Clădirile unde au fost executate lucrări în condițiile Legii nr. 153/2011 cu modificările și completările ulterioare, sunt scutite la plata impozitului, pe o perioadă de 5 ani.

Municipiul Arad are un patrimoniu arhitectural deosebit și o tradiție culturală puternică, însă are încă o mare parte dintre clădirile-monument aflate într-o stare avansată de degradare, multe dintre ele fiind chiar nelocuite.

Centrul istoric al Municipiului Arad, cu o lungime de aproximativ 2 km pe bulevardul Revoluției, paralel cu malul drept al râului Mureș, reprezintă nucleul istoric al Aradului. Bulevardul a fost construit în 35 de ani, au fost identificate 198 de clădiri construite în stilul Secession (sau în stiluri derivate).

Clădirile monument istoric ce formează centrul istoric aduc laolaltă diferite stiluri arhitecturale: clasic, neoclasic, renascentist, baroc, rococo, eclectic, seccesion, sau art nouveau. Cele mai importante repere sunt:

Teatrul vechi – o clădire de patrimoniu și o colecție de istorie a teatrului.

Situat pe strada Gheorghe Lazăr „ruina” acoperită cu o plasă de protecție dăinuie în centrul oraşului de circa 180 de ani, fiind primul edificiu de teatru permanent de pe teritoriul ţării noastre. Clădirea a fost ridicată, probabil la 1817, în stil neoclasic. Primul eveniment de seamă al teatrului, imediat după inaugurare, a fost prezentarea unui spectacol în limba română, de către elevii Preparandiei arădene, manifestare care se încadrează în rândul primelor reprezentaţii teatrale româneşti în ţara noastră. Demn de remarcat este faptul că, în anii 1868, 1870 şi 1871, au poposit la Arad, în turnee triumfale, formaţiile teatrale româneşti conduse de Mihai Pascaly (la care activa ca sufleur şi marele nostru poet Mihai Eminescu) şi Matei Millo. În anul 1873 vechiul teatru al lui Hirschl se închide. Aceasta pentru că, în 1874, se deschide actualul teatru. În 1907, la 30 noiembrie, în clădirea Teatrului Vechi, se inaugurează primul cinematograf din Arad, sub denumirea de „Urania”, unul din cele mai vechi cinematografe din ţară. La 16 aprilie 1913, aici are loc prima reprezentaţie a unui film românesc şi anume „Războiul Independenţei”. Cinematograful îşi continuă activitatea până în anii ’80, când este închis, datorită stării precare a clădirii.

Hotelul Ardealul, fondat în 1841, în stil neoclassic,

Teatrul de Stat Ioan Slavici, ridicat în stil neoclasic, în anul 1874,

Clădirea Primăriei, ridicată în 1876 în stil neorenascentist,

Palatul Neumann, construit între anii 1891-1892 în stil eclectic.

Palatul Cenad, ridicat în anul 1894, în stil eclectic, cu elemente neoclasice și renascentiste,

Palatul Administrației Financiare ridicat în 1899, în stil eclectic cu elemente clasice si rococo,

Catedrala Romano‐Catolică, construită între anii 1902-1904 în stil renascentist,

Palatul Băncii Naționale, construit între anii 1905-1906, în stil classic,

Biserica Evanghelică sau”Biserica Roșie” , ridicată în 1906, în stil neogotic.

Sa nu uitam Turnul de Apă, cu fațada acoperită cu niște cărămizi galbene și, în fiecare din fațade se fac remarcate frumoasele balustrade ale balcoanelor și ornamentația fină a fierului forjat. Turnul are 38 de metri înălțime și a fost construit în anul 1896, proiectul fiind semnat de arhitectul Miklos Ybl, folosit fiind ca model donjonul unei cetăți. La momentul finalizării construcției, aceasta era cea mai înaltă clădire a orașului. Până în 1956, turnul încă era folosit pentru menținerea presiunii pe conductele de apă ale orașului.

Printre clădirile aflate într-o stare avansată de degradare, se numără si Cazinoul (ajuns acum in proprietate privata),

Casa cu lacăt, Casa Ștefan Cicio-Pop, dar si:

Biserica Franciscană din Cetatea Aradului construită de către călugării franciscani ai „Ordinului Sfântul Francisc d’Assisi”, între anii1750-1800,

Palatul Reinhardt B-dul Revoluţiei nr. 90, construit in sec. al XIX-lea,

Palatul Albert Szabó Bulevardul Revoluţiei nr. 92, sfarsitul sec. al XIX,

Palatul Szántay – intersecţia străzilor Horea şi Episcopiei, construit in 1905,

Palatul Kohn str. Episcopiei nr. 9, construit în anul 1905,

Palatul Rónai str. Gheorghe Popa de Teiuş, nr. 9, construit în 1905,

Palatul Kovács situat pe str. Gen. Vasile Milea construit în 1906,

Palatul Jakabffyi Casa de raport str. Cloşca nr. 14, construită în 1906,

Palatul Suciu situat pe str. Blajului nr. 3, construit în 1906-1907,

Palatul Barabás str. Nicolae Grigorescu nr 5, construit în anul 1907,

Palatul Gets str. Episcopiei nr. 28, construit între anii 1911-1912,

Palatul Fényves str. Octavian Goga nr. 3, construit în 1912,

Peste 50% din clădirile din zona istorică protejată prezinta o stare avansată de degradare pe suprafețele proprietate comună precum acoperișurile, structura de rezistență, fațadele, sau curțile. Analizând starea clădirilor declarate monument istoric, din cercetarea pe teren au fost identificate peste 30% din fondul construit protejat ca fiind degradat. 2.430 de clădiri sunt în zona protejată, dintre care 263 cu degradări avansate, 337 cu degradări medii, 686 cu degradări uşoare, 1.039 în stare bună şi 105 reabilitate.

Regimul juridic al clădirilor proprietate privată reprezintă o problemă în administrarea și gestionarea unui ansamblu istoric într-un mod cât mai unitar. Neîntreținerea în timp a clădirilor, în special a celor declarate monument istoric, a dus la starea de degradare avansată din prezent a fondului construit.

Apele subterane din zona Aradului se caracterizează printr-un debit bogat si prin situarea pânzei freatice, la mică adâncime la mai putin de 3 m adâncime, care afecteaza fundatiile cladirilor, mai ales pe cele construite in jurul anului 1900 cu fundatia din caramida si mortar. Avand in vedere acest fapt, trebuie sa fim pregatiti cu planurile acestor cladiri de patrimoniu, necesare in momentul in care o cladire cedeaza si trebuie sa fie consolidata de urgenta. Vom ajunge cu siguranta si in aceasta situatie. Retineti acest aspect.

Reţeaua stradală este subdimensionată fluxului auto existent, circulaţia fiind îngreunată de numărul mare de autovehicule si străzi înguste. Se impune fluidizarea traficului în zona centrala si gasirea unei soluţii de eliberare de trafic a zonei Teatru – Podgoria şi crearea unei zone pietonale

Realizarea protecţiei Aradului împotriva posibilelor inundaţii cauzate de raul Mureş în cele 12 locuri periculoase înregistrate pe casetă video în 1996.

Renovarea adăposturilor din subsolurile blocurilor şi construirea de noi adăposturi pentru a ajunge la un grad de 50 % capacitate de adăpostire a populaţiei municipiului în caz de accident nuclear tip Cernobîl sau Kozlodui.

Cetatea de tip Vauban ridicată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, important monument istoric existent în zona de vest a țării trebuie sa treaca in gestionarea orasului cat mai curand. Cetatea Aradului, reperul istoric cu cel mai ridicat potențial turistic al Municipiului Arad, reprezintă o oportunitate pentru implementarea unor proiecte ample de dezvoltare și valorificare, benefice pentru locuitori, dar și pentru creșterea atractivității zonei la nivel regional, național și internațional. Dezvoltarea și implementarea unui amplu proces de regenerare a ansamblului de fortificații va crește potențialul de dezvoltare economică al Municipiului Arad și totodată patrimoniul vizitabil al regiunii. Cetatea Aradului, este singura cetate din Transilvania construită in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, ilustrând o faza târzie a sistemelor de fortificaţii stelate din Europa. Lucrările de construire a cetăţii din Arad au inceput in anul 1763, din ordinul imparatesei Maria Tereza, desi Imperiul Habsburgic se zbătea la vremea respectivă intr-o criza economică de proporţii. Construirea edificiului a durat 20 de ani (1763-1783), lucrările desfasurându-se sub supravegherea arhitectului militar, comandantul Ferdinand Philipp Harsch.

Alte nevoi ale orasului sunt: continuarea investiţiilor în şcoli, terminarea lucrarilor la investiţia de 2,5 milioane de euro pentru stadionul UTA dat in folosinta la sfarsitul lunii august a.c. si finalizarea lucrărilor de intervenții pentru obiectivul de investiție „Reparaţie capitală Staţie sortare, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor, dotărilor şi spaţiilor aferente” aprobate in ianuarie.

Nivelul maxim al veniturilor pentru familiile şi persoanele singure care pot beneficia de ajutor pentru încălzirea locuinţei pentru gaze naturale, lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, energie electrică, prin Directia de Asistenta Sociala Arad, s-a modificat in 2019 de la 615 la 750 lei. Pentru un venit net/membru de familie <155 lei: 262 lei pentru gaze naturale, 54 lei pentru lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, pentru energie electrică 240 lei, pana la un venit de 540,1 lei – 750 lei: 20 lei, 20 lei si respectiv 20 lei. Acest ajutor pentru incalzirea locuintei este mult prea mic pentru nevoile celor mai defavorizati.

Redenumirea Bulevardului Revolutiei propusa de mine Consiliului Municipal Arad in Decembrie 2017 dupa decesul Regelui Mihai I al Romaniei, in Bulevardul Regele MIHAI I, nu a avut ecou in randul consilierilor. Ar fi un gest normal de apreciere al celui care a scris istorie pentru Romania dar si pentru judetul nostru. Denumirea de bulevard al Revolutiei poate parea in ochii turistilor straini ca ceva ce tine de secolul 19 sau de America Latina pe vremea lui Che Guevara. Va rog sa reflectati la aceasta idee.

3. Problema Muresului ca pericol de inundatie si de inec

Primăria Municipiului Arad a identificat si stabilit măsuri de minimizare a riscurilor privind inundatiile si poluările accidentale ale cursurilor de apă pe raza Municipiului, prin Planul de analiză si acoperire a riscurilor de inundatii, aprobat prin HCLM nr.285/30.11.2007. Datorită lucrărilor de consolidare a digurilor râului Mures pe raza Municipiului, probabilitatea reală de inundabilitate este de 0,1 % (imposibil doar atat !), ceea ce reprezintă predominant, conform hărtii privind riscul la inundatii, un risc redus. Oare ?

Cu toate acestea, zona centrală si vecinătatea cartierului Alfa prezintă un risc la inundatii ridicat. Conform Anexei 2 a Planului de analiză si acoperire a riscurilor al Municipiului Arad, printre obiectivele situate în zona inundabilă a râului Mures se numără: Club HELAS UTA Arad, Baza Constructorul – Universitatea Vasile Goldis, Strand Neptun, Club Sportiv Scolar Gloria Arad, Insula Mures (fosta insula) – Asociatia de proprietari insulari.

Primaria Aradului era preocupata inca din 1903 de posibilitatea utilizarii raului Mures ca o artera de comunicatie. Iata stirea ce apare in ziarul aradean Tribuna in anul 1903:

“ Navigaţie pe Mureş. Eri s’a presintat la ministrul de agricultură o deputăţie compusă din deputaţi — de pe teritoriul comitatelor Arad, Cianad şi Ciongrad, pentru a urgenta canalisarea Mureşului aşa fel, încât să poată comunica pe el vapoare. Ministrul a rëspuns cä se lucrează deja la planul de a înlesni navigaţia între Arad şi Seghedin”.

Propunere de realizare a regularizarii cursului raului Mures

pentru reducerea la zero a pericolului de inundare a municipiului Arad,

cat si pentru reducerea pericolului de inec,

dar si din ratiuni economice si peisagistice,

elaborata si avansata de subsemnatul spre studiu Primariei Arad

la data de 24 august 2010

Oraşul Arad are o problemă importantă de rezolvat, la fel de importantă ca şi serviciile municipale, cladirile istorice, drumurile şi podurile. Dacă la Bucureşti va fi un cutremur major cândva, Aradul va fi în pericol să fie inundat de râul Mureş, dat fiind despăduririle şi neefectuarea unor lucrări de regularizare a cursului său. A fost inundat partial pe data de 10 aprilie 1932 si a fost in mare pericol pe 18 mai 1970.

La finele anului 1995, Mureşul a atins cota de atenţie chiar de Revelion şi am fost în stare de alertă pe 1 ianuarie 1996. Atunci am trimis o echipă de filmare de la INTERSAT cu reprezentantul Apelor Române şi al Primăriei să inspecteze şi să filmeze întreg traseul pe care-l urmează râul la trecerea prin oraş. Au fost detectate peste 10 puncte critice care prezentau pericol ca apele să pătrundă în reţeaua de canalizare a oraşului sau să perforeze digul de protecţie. În lunile rămase până la terminarea mandatului, am încercat să luăm măsurile care se impuneau, dar posibilităţile materiale ne lipseau, sau chiar competenţa asupra acelor zone stiind ca albia minora a raului Mures constituie parte a domeniului public al Statului Roman aflata in administrarea Administratiei Nationale Apele Romane (Legea nr. 107/1996).

Proiectul de transformare a raului Mures intr-o cale navigabila avansat de mine catre Primarie in 2010 presupune realizarea de lucrări de regularizare a cursului râului pe teritoriul oraşului prin executarea unui canal de by pass al buclei pe care o face râul din Sânicolaul Mic până la podul Traian (4 Km).

Bucla din jurul Cetăţii ar trebui apoi amenajată ca un canal, precum Bega în Timişoara sau Dâmboviţa în Bucureşti, cu reducerea adîncimii şi a lăţimii, debitul de apă fiind controlat printr-un stăvilar sau ecluză. Digurile din zona centrală a oraşului vor putea fi eliminate rezultând suprafeţe mari şi valoroase care pot fi concesionate sau vândute pe sume importante. Este redus astfel la zero pericolul de inundare al centrului oraşului şi redus foarte mult pericolul de înec dat fiind adâncimea relativ mică de 1,5 m rezultată, eventual chiar de 1m în perioada verii. În cartierul Subcetate sunt câteva proprietăţi care trebuiesc răscumpărate sau mutate.

Din punct de vedere al costurilor, cred că Primăria va putea realiza acest proiect peste 10 ani după ce va achita datoriile şi va accesa alte fonduri europene pentru prima etapă de realizare a by pass-ului şi răscumpărarea proprietăţilor private. Apoi în etapa a doua se vor obţine sume importante din licitarea terenurilor aferente canalului central rămase libere prin dezafectarea digurilor şi reducerea lăţimii, sume utilizate pentru realizarea lucrărilor în sine.

Poate că deja cineva a avut această idee, cineva care a văzut că oraşele importante din lume nu au diguri în centru: Londra, Paris, New York, Washington, Budapesta, etc. Este momentul să fie realizat un studiu de fezabilitate privind proiectul Mureş navigabil şi care să fie introdus în Planul de dezvoltare al oraşului în următorii 10 ani, dar si in procesul de elaborare a strategiilor de dezvoltare urbană pe termen lung, pentru un portofoliu de proiecte cu finanţare din fonduri transfrontaliere în viitorul exerciţiul financiar.

Urmare a demersului meu administraţia locală din Arad a realizat in octombrie 2013 studiul de prefezabilitate al proiectului „Reamenajarea şi regularizarea râului Mureş între km 10 plus 100 şi km 33 plus 280”, in care se menționează că „Primăria municipiului Arad conştientizează potenţialul mare al râului Mureş şi doreşte o dezvoltare a zonei adiacente, urmărind mai multe aspecte care vor sta la baza unei dezvoltări urbane durabile şi competitive:

– reintroducerea navigaţiei de sport/agrement şi eventual transportul în comun,

– creşterea atractivităţii râului (terase, evenimente, picnic),

– vitalizarea malurilor Mureşului, valorificare superioară a spaţiilor verzi existente, investiţia fiind estimată la 10 milioane de euro si ar urma să fie făcută pe un teren în suprafaţă de aproximativ 200 de hectare şi pe o lungime a Mureşului de 23,18 km, în plus,

– exista și posibilitatea amenajării a două ecluze pe râul Mureș şi valorificarea potenţialului hidroenergetic al apei ce urmează să deservească o viitoare ecluză, care se poate realiza prin construirea unei derivaţii fără prag din râul Mureş, care poate prelua numai debitul necesar funcţionalităţii sistemului de ecluzare. În perioada de ecluzare, apa din derivaţie este condusă în sistemul de ecluzare, iar în perioada în care nu se ecluzează, apa este condusă din derivaţie într-o microhidrocentrală situată imediat în aval, în toată perioada anului debitul de apă se poate valorifica în scopul producerii de energie electrică prin construcţia unei microhidrocentrale pe râul Mureş, pe o deviaţie a șenalului navigabil.

Centura de sud-est a municipiului Arad care va costa aproximativ 14 milioane de euro va cuprinde si o ecluză pentru traversarea Mureşului (cost ecluza 3 milioane) si va avea si un pod peste Mureş. Municipalitatea intenţionează ca traversarea Mureşului să se facă printr-o ecluză cu scopul transformarii Mureşului în râu navigabil şi încercând ca a doua ecluză să o realizăm tot pe bani europeni, prin Programul Operaţional Regional Româno-Maghiar în condiţiile în care intervenţiile pe râul Mureş vor fi benefice şi pentru Tisa şi Dunăre. Pentru acest lucru vom intra în consultări cu Lunca Mureşului pentru că de la Apele Române avem aviz pentru realizarea celei de a doua ecluze” – susţinea primarul Aradului.Proiectul Municipalităţii a fost inclus pe lista de rezervă a Comitetului Regiunii V Vest in 2015.

La data de 16 octombrie 2013 consilierii locali nu s-au împotrivit propunerilor din acest studiu arătându-se de acord cu proiectul care vizează aproximativ 200 de hectare de teren şi peste 23 de kilometri din râul Mureş, valoarea reamenajărilor şi regularizărilor fiind stabilită la 10 milioane de euro.

Considerente economice – costuri si castiguri aproximative (in Euro)

Costuri:

– 2 ecluze: 2 x 3.000.000 Euro = 6.000.000 Euro

– 1 pod CFR: aproximativ 20.000.000 Euro

– 1 pod rutier 310 m lungime si 19 m latime: aproximativ 36.000.000 Euro

– 74 case noi x circa 200.000 Euro = 14.800.000 Euro

dupa cum urmeaza:

strada Cetatii 8 case strada Nicolae Densusianu 4 case

strada Gladiolelor 7 case strada Spartacus 17 case

strada Ilie Minea 8 case strada Vasile Bogrea 9 case

strada Memorandului 10 case strada Vasile Parvan 11 case

– 2,75 Km canal amenajat cu latimea de 100 m:

275.000 mp + zona portuara = 360.000 mc de excavat

5 excavatoare de 7 tone: 300.000 Euro inchiriere pe un an

100.000 mc beton de turnat la un pret de 360 Lei/mc = 36.000.000 Lei beton

circa 8.000.000 Euro

total costuri pentru realizarea canalui: 8.300.000 Euro

Total costuri: 85.100.000 Euro

Castiguri:

– Teren eliberat de diguri actuale cu latimea de aproximativ 50 m si lungimea de 3500 m in suprafata de 300.000 mp si cu latimea de aproximativ 100 m si lungimea de 3000 m in suprafata de 175.000 mp

Suprafata totala: 300.000 mp + 175.000 mp = 475.000 mp ~ 47,5 ha

Valoare teren: minim 250 Euro/mp Total: 118.750.000 Euro

– Terenul din zona Subcetate, prin Decizia Prefectului din 1991 a trecut in proprietatea Municipiului Arad si anume: 67,77 ha.

Din suprafata totala masurata de 634.898 mp:

313.902 mp destinati vanzarii pentru constructii private,

iar 320.996 mp cu destinatie de interes public strazi, parcuri

Prin Hotararea CLMA nr. 18 din 2001 SC CASAROM SA a cumparat prin Contract suprafata de 295.353 mp din 313.902 mp, 8 ha revenind la Primarie.

Pretul initial din 2001 a fost de 7,33 USD/mp, care s-a majorat apoi la 12,93 USD/mp, dupa scoaterea din circuitul agricol a ajuns la peste 40 Euro/mp pret pentru cele 29 ha.

Actualmente SC CASAROM SA este in faliment, din cele 60 ha obtinute de la administratia orasului, Primaria a recuperate in instanta 30 ha, pentru ca firma nu si-a respectat angajamentele.

Dupa realizarea proiectului pretul terenului din zona va depasi cu siguranta 150 Euro/mp.

Primaria va putea vinde cele 38 ha ramase la un pret de 57.000.000 Euro.

Total castiguri: 175.750.000 Euro

Din aceste sume importante, Primaria poate sa aloce banii necesari pentru amenajarea Cetatii construite de Maria Terezia. Se poate construi un parc de distractii de dimensiuni nemaintalnite in Europa centrala si de est cu un Roller-coaster, un Ferris Wheel, un Disney Land local, cel American a debutat in anii ’50 cu 37 aparate, pe 24 ha si cu 1700 angajati, un teatru de vara pentru concerte de nivel international, toate acestea aducand la bugetul local bani cu care sa se imbunatateasca continu infrastructura orasului si implicit viata aradenilor.

In problema reconversiei Cetatii, am luat legatura cu Primarul orasului Viena, domnul Michael Ludwig, pe care l-am rugat sa ne ajute, ei avand expertiza in domeniul parcurilor de distractie, cu celebrul Prater. S-a aratat interest de subiect si asteapta ca viitorul Primar ales sa ia legatura cu dansul.

I-am scris si domnului Geoana care ocupa o functie de decizie la NATO in idea ca factorii decizionali ai NATO ar lua in considera Aradul si ar ajuta la eliberarea vechii cetati prin construirea unui nou sediu pentru unitatea militara Romano-Maghiara, dar si utilizarea aeroportului, ar ajuta enorm orasul care incet se depopuleaza, pe cand vecinele Timisoare si Oradea se maresc.

As vrea sa va intreb ceva: stiti de unde vine rivalitatea, cel putin pe plan fotbalistic, dintre Arad si Timisoara ? Va spun eu – din anul 1964, mai precis pe data de 17 mai avea loc meciul de Divizia A, dintre CS Stiinta Timisoara si UTA, la Timisoara, meci incheiat la egalitate 3:3. Dupa o luna timisorenii au retrogradat in Divizia B. Au fost adevarate lupte de strada, soldate cu arestari si spitalizari, cu masini vandalizate. Am fost si eu prezent la acel meci, aveam 11 ani, dar imi amintesc cum am reusit sa fugim de la stadion pana la masina parcata pe o strada din cartier. Si a mai fost si contributia aradenilor cu cate 50 de bani la fiecare bilet de cinematograf cumparat pentru construirea Stadionului 1 Mai din Timisoara. Aradul avea “micul Highbury” construit de Baronul Newman in numai 6 luni in anul 1945, la care au muncit 800 de constructori.

Daca am reusit sa va retin atentia cu cateva dintre solutiile si ideile mele, va rog sa incercati sa le puneti in practica si considerati ca fiind din partea cetatenilor, eu nu am nici o pretentie, nici macar sa-mi dati o replica la materialul pe care vi-l supun atentiei.

Aradenii va multumesc pentru tot ce faceti pentru ei.

Cu prietenie,

Ing. Cristian Sorin Ilea

Viceprimarul Aradului 1992 – 1996

Octombrie 2020