La numai 28 de ani, Virgil Andru deține în ferma sa, în acest moment, nu mai puțin de 110 capete de vaci din rasa Hollstein și Bălțata Românească. Alături de soția lui, Ioana, au montate două dozatoare de lapte pe raza municipiului. Ferma este situată în apropierea autostrăzii, lângă șoseaua ce duce spre Zădăreni. Tânărul fermier a dezvoltat-o cu multă muncă, cu investiție proprie, dar și cu bani europeni. Vă invităm să le cunoașteți povestea, care ne va confirma faptul că fără muncă nu se poate face nimic, dar și planurile de viitor al celor doi medici veterinari, proprietari ai fermei Wagner.
Pasiunea o are de mic
Virgil ne spune că de mic a fost pasionat de animale, el a crescut între acestea la ferma tatălui său. În anul 2002, ferma număra 28 de capete din rasa Holstein și Bălțata Românească, cumpărate de el. În anul 2006 a urmat Facultatea de Medicină Veterinară de la Timișoara, unde a studiat șase ani. Dacă a început cu 28 de juninci în 2002, în anul 2010 – ferma număra deja 60 de vaci. În anul 2010, a venit și ideea de a atrage fonduri europene, ceea ce s-a și întâmplat cu ajutorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Arad – OJFIR. Proiectul, „Modernizare fermă zootehnică la Andru Virgil”, a fost depus în octombrie 2010, iar finalizarea a fost prevăzută în iunie 2013, fiind finanțat în proporție de 50%. Adică, din valoarea eligibilă de 148.938 de euro, tânărul fermier a primit din partea Uniunii Europene suma nerambursabilă de 74.469 euro, pentru investiții.
A lăsat orașul pentru fermă
Tatăl său, ne spune Virgil, i-a spus că dacă vrea să aibă o afacere trebuie să se dedice trup și suflet, dar și că un bun fermier trebuie să cunoască tot ce se întâmplă în ferma lui. De la hrănitul animalelor, până la rânit și muls. Așadar, urmând sfatul tatălui, în anul 2012, când a terminat studiile, a lăsat orașul și s-a mutat la fermă. Nu oricum, ci cu diploma de medic veterinar. A urmat o perioadă foarte grea deoarece doi din cei trei angajați, persoana care mulgea vacile și cea care se ocupa de furajat, au plecat. A rămas doar cu paznicul, de care avea atâta nevoie, deoarece viața la fermă nu ține cont de alte probleme, iar animalele pot să moară pe timpul nopții dacă medicul veterinar nu este acolo să intervină prompt. Soția lui, Ioana, nu i-a fost alături deoarece era în ultimul an de facultate. „Un an și jumătate am fost singur. A fost foarte greu, dar mi-a plăcut ceea ce fac. Dimineața, la 6.00 eram în picioare. Am muls câte 35 de vaci zilnic și am furajat singur pentru ele în această perioadă. Mulsul dura o oră și jumătate dimineața și tot atât seara. Furajatul îmi lua câte trei ore. La jumătatea lui 2013, am angajat un om la furajat. După patru luni, am mai angajat un om la muls. Paznicul l-am avut tot timpul”, se destăinuie tânărul fermier.
A investit în aparatură modernă
Ce a făcut tânărul cu banii europeni? A achiziționat cușete de odihnă, pluguri racloare (ce curăță automat dejecțiile animalelor), front autocapturant (ține capul animalelor), prelată antivânt (ce poate fi trasă sau ridicată în funcție de condițiile meteo) şi 10 aparate de muls mecanizat (cinci pe o parte și cinci pe cealaltă parte a sălii de muls). Dacă înainte de investiție, mulsul dura o oră și jumătate, iar efortul era considerabil, acum 10 vaci sunt mulse în doar 12 minute.
Dozatoarele de lapte
Acum, în anul 2016, ferma Wagner numără 110 capete, iar tânărul fermier ne spune că își dorește să ajungă la 200. Între timp, tinerii au montat în municipiul Arad două dozatoare de lapte pe care le curăță și le umplu zilnic cu lapte proaspăt, deoarece termenul de valabilitate al laptelui este de 24 ore, acesta fiind schimbat în dozatoare în fiecare dimineață și seară. Ferma produce în acest moment aproximativ 1.400 de litri de lapte zilnic, iar calitatea lui – 3,9% grăsime -, este conferită de furajele naturale produse chiar în interiorul fermei.
„Soția mea, care este tot medic veterinar, m-a ajutat foarte mult și chiar a insistat în ideea de a amplasa dozatoare de lapte ca să putem să facem profit. Vreau să mă adresez acelor oameni care vor calitate. Pe viitor, vreau să îmi dezvolt afacerea și să produc produse lactate de calitate, 100% naturale, precum: iaurt, chefir, brânză, chiar și cașcaval pe care să îl afum cu lemn de stejar”, își încheie povestea tânărul fermier.
În loc de concluzie
La prima vedere, se poate spune că afacerea tânărului fermier nu ar fi fost posibilă fără jumătate din investiția proprie. O sumă deloc de neglijat. Dar nu putem să scoatem din ecuație munca și sacrificiul făcut de acesta, dar și produsele autohtone naturale pe care le promovează. Produse care în ultima perioadă au început încet dar sigur să dispară.
Citiți principiile noastre de moderare aici!