Zeci de arădeni s-au prezentat ieri la dezbaterea publică organizată la Primăria Arad pe tema taxelor şi impozitelor locale pe anul viitor. Din partea executivului local, la eveniment au participat doar două persoane, funcţionari publici din aparatul de specialitate, nicidecum cineva cu putere de decizie la nivel local. Acest fapt a stârnit nemulţumirea a aproape tuturor celor care s-au înscris la luarea de cuvânt.
Vorbitorii şi-au exprimat, pe lângă propunerile legate de proiectul aflat în dezbatere, dorinţa de a fi putut adresa, dacă nu primarului, măcar unuia dintre viceprimari, doleanţele. De aici, mulţi dintre participanţi au concluzionat că, oricum, nu se va ţine cont la nivel decizional de solicitările expuse.
Despre dezbaterea de ieri organizată pe marginea proiectului privind valorile impozitelor şi taxelor locale se poate spune că a fost… la indigo cu cea de anul trecut. Asta, deoarece mai multe dintre propunerile cu care au venit reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului de afaceri au fost aceleaşi cu cele înaintate anul trecut, dar care nu s-au regăsit mai apoi în varianta finală a Hotărârii aprobate de consilierii locali.
Dezbaterea de ieri a fost oarecum specială, deoarece a fost condusă de şeful Seviciului Relaţii cu Publicul, Eliza Barbu, care nu a putut ţine sub control derularea întrunirii. Au fost luări de cuvânt mult mai lungi de trei minute, cât s-a stabilit în dezbaterile precedente, şi au fost expuse probleme cu totul diferite faţă de subiectul pus în discuţie, de exemplu, costul gigacaloriei sau circulaţia tramvaielor.
Majoritatea propunerilor din dezbatere au fost aceleaşi ca şi anul trecut: Mihaela Breaz, directorul executiv al CNIPMM Arad, a cerut reducerea impozitului pe clădiri de la 1,5% la 1% în cazul imobilelor a căror valoare a fost amortizată, o taxă hotelieră progresivă – dar sub 5%, cât este în prezent, şi încheierea de contracte de prestări servicii între firme şi societarea de salubrizare. Vasile Arion, vicepreşedintele ULALA, a cerut acordarea de facilităţi de 10% la plata impozitului pentru persoanele care plătesc integral datoria la stat până în luna martie, nu de 5% cât se acordă acum.
Ştefania Zăvoianu, aflată într-o luptă în justiţie cu Primăria tocmai pe tema taxei de salubrizare, a dat citire unui document cuprinzând şi argumentele împotriva taxei prezentate justiţiei.
Consilierul local Claudiu Cristea a subliniat că se impune „cel puţin, revenirea la nivelul taxelor din 2009, din respect pentru cetăţeni”, a subliniat necesitatea ca proiectul să cuprindă norme clare privind zonarea municipiului şi a criticat „mimarea dezbaterilor publice” de către Primărie.
„Se risipesc banii”
„Vă interesează să mulgeţi bani cât mai mulţi, ca să aveţi salarii mari”, a spus dl. Stoenescu, un micălăcean venit la dezbarere să vorbească cu primarul. „De ce nu a venit primarul la dezbatere? (…) Se risipesc banii în Arad cu coşara de paie”, a spus acesta arătându-şi nemulţumirea privind costul gigacaloriei, al impozitelor pe terenul intravilan, al parcărilor rezidenţiale etc. Cornel Dehelean a subliniat că Aradul Nou a ajuns să fie o parte sinistrată din Arad. „Ora şi sala în care s-a organizat dezbaterea nu sunt potrivite. Nu sunt prezenţi nici factorii de decizie”, a spuns arădeanul, subliniind că intenţionează să îşi mute bunurile în altă ţară, din cauza condiţiilor din cartier.
„Locul 3 pe ţară”
Dan Artimon a cerut din partea Consiliul Local Civic revenirea la nivelul taxelor şi impozitelor din 2009. „Aradul de află pe locul 3 din ţară, după Reşiţa şi Târgu Mureş, în ceea ce priveşte numărul taxelor speciale. Aradul are 67 de taxe speciale”, a subliniat Artimon.
JA – S.B.
Citiți principiile noastre de moderare aici!