Cu referiri comparative la alte state europene și cu soluții teoretice care ar putea să mai rezolve puțin din aceste probleme. Și de aici pesimismul pentru că, în opinia conferențiarului, soluțiile sunt foarte greu de aplicat.
Mai puține comune, mai multe orașe mari
Suntem mult prea fărâmițati teritorial pentru a ne dezvolta la nivel de infrastructură sau economie. Mai puține comune, dar mai mari, sau dezvoltarea unor zone metropolitane ar putea fi soluția care să permită inițierea unor proiecte serioase. Sorin Ioniță a propus câteva soluții viabile. Unele, e drept, cam greu de acceptat pentru politicieni. Fuziunea ar fi una dintre ele, și reducerea drastică a numărului de localități și implicit de administrații locale, deci de funcții și posturi. În acest moment avem, potrivit studiului realizat de către Sorin Ioniță, 26% din localitățile țării cu mai puțin de 2.000 de locuitori și 88% din comune, sub 1.000 de locuitori. Soluția „fuziunea” ar putea reduce de la 3.200 numărul de localități, la 600, dar va fi greu de îngurgitat de către clasa politică. O altă posibilă variantă ar fi fuziunea selectivă care ar apropia doar unele localități vecine. Cea de a treia, aplicată în unele state ale Europei, este de fapt un mic șantaj: acordarea de fonduri pe proiecte doar dacă există o asociere voluntară între localități. Un mic exercițiu de fuziune care ar pregăti administrațiile pe parcursul mai multor ani de o fuziune administrativ teritorială.
Și despre bani
Cum ajung banii în teritoriu, care sunt căile pe care vin de la guverne, câți și unde ajung sumele destinate dezvoltării proiectelor locale și mai ales dacă mai verifică cineva cum s-au folosit, a fost alt capitol al discuțiilor de ieri seară. Analiza perioadelor de guvernare a dus la concluzia că cei mai mulți bani din fondul de rezervă al Guvenului s- a dus către administrațiile locale în perioada 2006-2008, una în care clientelismul politic s-a manifestat și el la cote la fel de mari. Regula e relativ simplă: acolo unde sunt mulți bani crește exponențial și clientelismul. Cum poate fi stopată această scurgere dirijată a sumelor de la centru, indiferent dacă e consiliu județean sau guvern? Prin reglementarea foarte clară a criteriilor de acordare a banilor, prin solicitarea de proiecte și transparentizarea modului de acordare al lor. Nimic complicat dar foarte greu de aplicat. Și totul se întoarce la politică, la cei care decid, care fac legi și care preferă, se pare, o ușoară nebuloasă în modul de acordare al banului public. Un cerc vicios în care societatea se învârte și pesimismul. Poate dezbaterile publice repetate, pe aceste teme, reluarea acestor subiecte în spațiu public ar putea sparge puțin forța centrifugă a acestui cerc. Dar drumul se anunță lung pentru că interesul, cel puțin la noi în Arad, pentru asemenea tipuri de dezbateri, care pot părea aride pe alocuri, este destul de mic. Chiar dacă a fost compensat de prezența primarului, Gheorghe Falcă, care așa cum deja ne-a obișnuit a luat notițe și a făcut comentarii pe marginea temelor discutate.
Citiți principiile noastre de moderare aici!