Cu ocazia sărbătorilor Pascale, a devenit o tradiţie ca în Vinerea Mare să se facă procesiunea „Drumul Crucii“ după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim, când credincioşii, împreună cu patriarhul Ierusalimului, fac pelerinaje pe drumul pe care Iisus Hristos l-a parcurs cu Crucea în spate, urcând Dealul Golgotei şi făcând 14 popasuri sau staţiuni, unde Mântuitorul s-a oprit sub povara Crucii.
Acest pelerinaj a început la Mănăstirea Hodoş-Bodrog în anul 1925. Din anul 2000, procesiunea se face pe drumul de la mănăstire spre satul Bodrogul Nou, unde s-au amplasat 14 cruci, în dreptul fiecăreia dintre ele fiind citite pericope evanghelice, rugăciuni şi cântări adecvate popasului, precum şi cuvinte de învăţătură.
Mănăstirea de la Bodrog este unul dintre cele mai vizitate lăcaşuri de cult din România, credincioşi din toate colţurile ţării venind aici să participe la slujbe, dar, mai ales, să prăznuiască Învierea Domnului. Curtea interioară a mănăstirii a fost asaltată, încă de joi, de oameni care s-au dus pentru a ajuta la pregătirile pentru această sărbătoare. Rânduielile pentru întâmpinarea credincioşilor au necesitat o muncă susţinută din partea celor aproape treizeci de călugări, care spun că pentru ei mănăstirea este „casa în care vieţuiesc împreună cu Dumnezeu“. Cu două zile înainte de Sfânta Înviere, călugării s-au ocupat de ultimele detalii, dorind ca totul să fie în perfectă ordine.
Stareţul mănăstirii Hodoş-Bodrog, Nestor Iovan, a spus că a devenit o tradiţie ca, în fiecare an, în Vinerea Mare, lăcaşul de cult să fie luat cu asalt de pelerini din judeţele Arad, Timiş, Bihor, Hunedoara şi Caraş-Severin, dar şi de români ortodocşi stabiliţi în Ungaria sau Austria sau de românii care muncesc în străinătate şi care în această perioadă au revenit în ţară pentru a-şi petrece concediile. Câţiva dintre românii care muncesc în străinătate şi care au refăcut Drumul Crucii la mănăstirea din judeţul Arad au spus că pentru ei este un eveniment deosebit, mai ales că în ţările în care muncesc nu ajung să frecventeze bisericile, indiferent de cultul din care fac parte.
Mănăstirea Hodoş-Bodrog este situată la aproximativ 20 kilometri de municipiul Arad, în localitatea Bodrogul Nou şi are o vechime de aproape un mileniu. Este primul lăcaş monahal ortodox, atestat documentar în anul 1177, într-o diplomă dată de Regele Bela al III-lea. Legenda spune că mănăstirea s-a construit pe locul în care un taur, pe nume Hodoş, a descoperit o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Oamenii au ridicat o biserică şi de atunci aşezământul poartă numele „Hodoş-Bodrog“.
În exteriorul bisericii, pe un zid, este o inimă din piatră, iar credincioşii se opresc aici pentru că se spune că dacă îşi lipesc urechea de piatră pot auzi bătăi de inimă. „Se spune că a fost omorâtă o fetiţă de un taur, iar inima ei mai bate încă. Eu am auzit de fiecare dată un zgomot“, a spus o credincioasă participantă la procesiuni. Călugării mănăstirii ştiu, însă, altă poveste. „Bătăile de inimă care se aud sunt ale unui preot sârb care a fost înmormântat în zidul bisericii. Acesta fusese blestemat de mama sa, care nu dorea că fiul ei să ajungă preot. Preotul a fost îngropat în pământ, însă de trei ori a fost scos la suprafaţă. În cele din urmă, a fost zidit în peretele bisericii, iar bătăile de inimă care se aud sunt ale sale“, a spus un călugăr.
Procesiunea Drumul Crucii de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog durează aproximativ trei ore, iar credincioşii parcurg acest traseu lung de aproximativ 10 kilometri, alături de preoţi, rugându-se împreună cu aceştia.
newsin.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!