ARAD. Cu „Tăietura”, autorul Mark Ravenhill surprinde într-o neagră alegorie, care parcurge trei momente din viața unui mic funcționar/ torționar, câteva subiecte care se repetă în istorie cu regularitate: schimbările de regim marcate prin revoluții și contrarevoluții, existența unui pact tacit între clasa conducătoare și cei conduși și efectele propagandei și ale îndoctrinării. Cel mai interesant element este însăși metafora centrală, „Tăietura”, o operație ce reprezintă aspirația către o viață mai împlinită, la care se poate ajunge printr-o transformare bruscă. E vorba de fapt de o capcană: oamenii renunță benevol la dorințe, ba chiar și la personalitate, pentru a scăpa în același timp de orice fel de responsabilități în societatea pe care o desconsideră. Actul de a fi „tăiat” poate semnifica orice ieșire în „vid”, sau altfel spus, o plecare din leagănul oferit de dezvoltarea socială și popularea acelui gol de cunoaștere cu istorii alternative, misticism de duzină și variante proprii ale adevărului, cu care îți poți petrece întreaga viață în interiorul minții. Cel mai interesant element al piesei este însăși metafora centrală, „Tăietura”, o operație ce reprezintă aspirația către o viață mai împlinită, la care se poate ajunge printr-o transformare bruscă. „Umorul negru și cadrul distopic al piesei lasă loc multiplelor interpretări, iar societatea descrisă aici se poate afla oriunde între totalitarismul cel mai dur și „hedonismul de stat”. Cel mai uman personaj rămâne până la urmă torționarul, care își înfruntă conștient și cu demnitate sfârșitul.
Distribuția
„Tăietura” lui Mark Ravenhill, în regia lui în regia lui Alexandru Mihăescu, îi aduce în fața spectatorilor pe Mariana Tofan Arcereanu, Andrei Elek, Marian Parfeni, Alina Danciu, Cecilia Donat și, nu în ultimul rând, Richard Balint, actor angajat al Trupei „Iosif Vulcan” al Teatrului „Regina Maria“ din Oradea.
Citiți principiile noastre de moderare aici!