Aşa cum primarul anunţase încă de la mijlocul săptămânii, Consiliul Local Municipal s-a întrunit, vineri, 5 noiembrie, în şedinţă extraordinară, pentru a aproba alocarea a 4 milioane de lei pentru CET Hidrocarburi. Deşi pe ordinea de zi s-au aflat doar două proiecte de hotărâre ce păreau a fi aprobate rapid, fără probleme, s-a discutat totuşi destul de mult despre soarta sistemului de termoficare din municipiul Arad.

Cum vede situaţia USR PLUS?
Tonul l-a dat consilierul USR PLUS Florin Stana: „Avem o gaură neagră care în fiecare an trage bani din bugetul local şi suma pe care am alocat-o în ultimii şase ani se ridică la 300 de milioane de lei, din 2016 până în 2021. Este o sumă foarte mare. Mergând mai departe, avem o societate – CET Arad – care din 2018 este în insolvenţă, în perspectiva depunerii celor două planuri de reorganizare, având în vedere structura creditorilor şi a votului, este cel mai probabil că unul dintre creditori va prelua controlul acestei societăţi. Asta înseamnă că noi nu vom mai putea să influenţăm decizia şi că va trebui să acceptăm condiţii pe care ni le va impune respectivul furnizor. Cea de a doua societate – CET Hidrocarburi – are grave probleme de gestiune. Nu reuşeşte să-şi respecte bugetul pe care noi îl aprobăm, buget pe care ei îl propun, problemă majoră fiind neîncasarea unei părţi din facturi, care contribuie cu 8-10 milioane de lei în fiecare an la pierderi. Astfel că şi CET Hidrocarburi, de facto, este în insolvenţă. Are nevoie de bani de la Consiliul Local, de la bugetul local, şi tot timpul este un risc de a ne pierde controlul asupra acestei societăţi odată cu o eventuală solicitare de intrare în insolvenţă din partea creditorilor. Pe ansamblu, având în vedere situaţia de pe piaţă, ne aşteptăm la o creştere a preţului, atât la furnizori, cât şi la populaţie, şi chiar al subvenţiei pe care va trebui să o acordăm în continuare din bugetul local. Sunt mai bine de zece ani în care sistemul a mers doar pe bază de subvenţii, cu foarte puţine investiţii şi cu o coordonare destul de… mai degrabă, fără o anumită coordonare. Aceasta şi din cauză că nu există o analiză independentă şi obiectivă a ceea ce se întâmplă în sistem, a felului în care sunt gestionate fondurile, a direcţiilor în care trebuie să meargă investiţiile. De aceea, noi considerăm că este extrem de urgent ca municipiul Arad să decidă contractarea unui furnizor care să analizeze situaţia, un furnizor independent, un furnizor care să aibă capacitatea de a face această lucrare în mod obiectiv, care să vină cu soluţii de viitor pentru redresarea sistemului de termoficare şi, mai mult decât atât, să implementăm aceste măsuri, indiferent care ar fi costurile. Ştiu, toată lumea se teme de restructurări, de concedieri, dar nu putem să continuăm să injectăm sute de milioane în acest sistem şi să vedem, iată, astăzi, că suntem foarte aproape de a pierde controlul. CET Arad nu-l mai avem, posibil să pierdem şi proprietatea în curând, iar la CET Hidrocarburi ne apropiem de situaţia în care putem să pierdem controlul şi chiar proprietatea, în cazul în care vom ajunge la acele garanţii imobiliare pe care le cere furnizorul. De aceea, noi tragem un semnal de alarmă, ne abţinem la aceste voturi. Am votat de fiecare dată până acum, dar considerăm că suntem în al 25-lea ceas, că măsura unei analize obiective trebuie să fie asumată, trebuie să mergem în direcţia aceasta pentru a găsi o soluţie reală. Pompând bani în continuu în sistem nu va aduce o soluţie, nu vom avea un sistem de termoficare eficient. În fiecare an va trebui ca banii de la investiţii să fie tăiaţi şi daţi la CET pentru subvenţie. Deci, vă rog să aveţi în vedere propunerea noastră. Putem să avem o discuţie, putem să o iniţiem în cadrul Comisiei de buget sau oriunde pentru o analiză şi, ulterior, pentru o soluţie strategică pentru redresarea sistemului de termoficare din Arad.”

Cum vede lucrurile primarul?
Primarul Călin Bibarţ a intervenit, la rândul său, pentru a face câteva precizări pe aceeaşi temă: „Într-adevăr, de-a lungul anilor s-au băgat şi, din păcate, se mai bagă foarte mulţi bani. Dar atunci când daţi cifre, ar fi corect să le împărţiţi în două – nu neapărat 50%-50% – pentru că o bună parte din sumă se duce în subvenţie. Subvenţie pe care o plătim pentru ca cetăţeanul să nu suporte un preţ foarte mare. Şi aici poate fi o discuţie – pe care am mai spus-o şi eu, dar aşa prevede legea – că nu este echitabil având în vedere că cei care nu sunt la sistemul centralizat nu beneficiază de subvenţie. Dar aşa este în toată ţara, aşa este legea. Apoi… banii pe care îi dăm acum… nu se discută de CET-ul mare, cel de afară, care are problemele de insolvenţă. Îi dăm CET-ului mic, care este 100% al nostru. Apoi… se acoperă pierderile, ei având o activitate calculată de la bun început cu pierderi. Pentru că altfel ar trebui să vii cu un preţ mult mai mare decât cel… şi aşa, subvenţionat, aproape de nesuportat; şi asta nu din cauza dumneavoastră şi nici a altora, ci din cauza unui sistem foarte, foarte învechit. Noi am început o bătălie de retehnologizare doar în ultimii ani: din bugetul local am dat 30 de milioane şi am refăcut o bună parte din reţelele primare. Avem, pe fonudri europene, o bună parte din punctele termice făcute. Şi ducem o bătălie deloc simplă şi uşoară pentru a retehnologiza capacitatea de producţie a CET-ului mic şi o să ajungem cu acest subiect şi la o hotărâre de consiliu la un moment dat. Tocmai pentru a nu fi 100% la dispoziţia sau… ceea ce se poate întâmpla cu producătorul principal, CET-ul mare. Ceea ce se întâmplă şi astăzi: au probleme cu turbina şi nu o pot porni de o lună de zile. Şi suntem pe producţie la CET-ul mic.

Ceea ce spuneţi dumneavoastră, o evaluare a situaţiei… nu avem nimic împotrivă. Şi eu sunt de acord şi dacă am primi şi o soluţie cât mai clară şi, dacă se poate, şi mai rapidă; pe evaluările specialiştilor la care am apelat până acum, foarte rapidă nu există. Într-adevăr, anul acesta este foarte special din cauza preţurilor la gaz, ceea ce, cumulat cu problemele istorice ale CET-urilor, au dus la această situaţie. După cum probabil aţi constatat, nu suntem singurii din ţară, e toată lumea în situaţia aceasta. Să dăm doar două exemple emblematice ale României, care sunt foarte vizibile: Primăria Capitalei – o bună parte din oraş a stat şi în vară fără apă caldă la robinet şi stă şi astăzi fără căldură – şi Timişoara. Iar ceilalţi care nu sunt pe televizor cu căldura oprită sunt exact în situaţia noastră – săptămânal sau la două săptămâni alocă din bugetele locale bani ca să-l mai susţină. Bătălia care se dă este să se treacă cumva de această iarnă.

Corect ceea ce aţi spus – şi nici noi nu ne dorim – să reluăm acest subiect şi această şarabandă, în fiecare iarnă, din nou o luăm de la capăt. Dar nici nu pot fi atât de super-optimist să cred că vom reuşi ca într-un an de zile sau în doi să retehnologizăm totul şi să devină un domeniu foarte eficient. E foarte greu şi costisitor să lucrezi pe ambele paliere. La fel e în sistemul sanitar: pe de o parte, să ţii în viaţă – pentru că trebuie să funcţioneze – ceea ce există şi, pe de altă parte, să faci ceva nou, mult mai performant. Am tot spus: de toate culorile politice şi de toate alianţele posibile, guvernele din ultimii 30 de ani nu s-au aplecat cu seriozitate. Pentru că dacă municipalităţile susţin acest sistem învechit, mi-aş fi dorit o politică naţională cu investiţii mari din partea guvernelor pe toate CET-urile din România. Sau, dacă doreau, să le ia înapoi pe Termoenergetica, cum au fost, să le upgradeze, să le facă performante şi apoi să le dea în administrare şi în întreţinere municipalităţilor. Altfel, avem, ca şi astăzi, mai multe categorii de municipii şi mai multe categorii de cetăţeni – cum e Bucureştiul, care deşi e în probleme mari, primeşte gaz la un preţ foarte mic de la firma statului, iar alţii stau şi aşteaptă şi plătesc preţuri triple, dacă nu chiar mai mult.”

Bognar, pro discuţii tehnice
La final, a luat cuvântul şi alesul UDMR Levente Bognar: „Într-adevăr, problema CET-ului este o problemă cu care ne întâlnim în fiecare an. La nivelul municipiului, avem o strategie energetică şi avem o strategie şi vizavi de CET-uri. Problema e că situaţia strategiei trebuie din când în când actualizată. E binevenit să analizăm ce paşi s-au parcurs şi ce trebuie făcut mai ales în situaţia actuală, inclusiv impactul de mediu, că şi acesta are un rol foarte important, pentru care s-au luat nişte măsuri acum câţiva ani. Şi eu sunt de acord cu o discuţie foarte tehnică, să studiem perspectivele pe termen lung.”

Votul
În cele din urmă, s-a decis alocarea a 4 milioane de lei pentru termoficare. Proiectul de hotărâre privind aprobarea și acoperirea parțială a pierderilor induse de prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat și neacceptate în preț/tarif, înregistrate de operatorul SC CET Hidrocarburi SA Arad, în perioada ianuarie – decembrie 2020, precum şi Proiectul de hotărâre privind rectificarea Bugetului General de venituri și cheltuieli al municipiului Arad pe anul 2021 au fost aprobate cu 15 voturi „pentru” (PNL+PSD+UDMR+PMP) şi 7 abţineri (USR PLUS); un consilier nu a participat la vot. Majoritatea aleşilor au fost prezenţi fizic la şedinţă, dar au fost şi unii care au participat online.