Din cele 439 unităţi sanitare publice existente în prezent pe teritoriul României, Ministerul Sănătăţii (MS) propune transferul către autoritatea locală a unui număr de 373 de spitale. Practic, începând cu data de 1 iulie 2010, aceste 373 de unităţi medicale vor intra sub tutela administraţiilor locale de pe raza localităţilor în care se află. În cazul judeţului Arad, singurul spital care va mai rămâne sub tutela ministerului va fi Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Arad. Primarii localităţilor care vor prelua spitalele nu sunt foarte convinşi în legătură cu descentralizarea, mai ales că vor fi nevoiţi să suporte absolut toate cheltuielile legate de unităţile sanitare.
Mulţi dintre ei se gândesc la privatizarea unităţilor medicale, urmând ca toate părţile implicate să aibă de câştigat din acest proces. Dintre toţi edilii, Ioan Florea, primarul din Gurahonţ, pare a fi cel mai afectat. Ţinând cont că localitatea pe care o conduce este o comună, iar banii sunt puţini, Florea nu îşi poate imagina cum ar putea susţine spitalul. „Cu toate că apreciez măsura aceasta de descentralizare, nici nu se pune problema să putem noi să susţinem spitalul. Comuna de abia are bani să trăiască. Dar, dacă va trece sub tutela noastră în totalitate, vom putea discuta despre o privatizare, mai ales că am avut în anii trecuţi discuţii cu posibili investitori”, spune primarul.
Florea spune că de mult s-a pus în discuţie privatizarea Spitalului Gurahonţ, doar că legislaţia nu permitea acest lucru. În plus, bunurile mobile şi imobile ale unităţii medicale, precum şi personalul nu aparţineau în totalitate primăriei. Aşa că, deşi au fost numeroşi oameni de afaceri interesaţi de procesul de privatizare, nu s-a putut concretiza niciodată nimic. „Spitalul din Gurahonţ ar putea să existe în continuare doar dacă va fi privatizat, altfel nu. Ministerul nu a mai făcut investiţii aici de ani de zile, iar noi, primăria, nu avem fonduri pentru astfel de lucrări. Clădirea trebuie recompartimentată, trebuie reparat acoperişul şi, în sfârşit, achiziţionată aparatură medicală modernă. Este imposibil pentru o administraţie comunală să facă rost de fonduri pentru asemenea investiţii”, a declarat Ioan Florea.
La fel la Sântana?
Şi Viorel Enache, primarul din Sântana, crede că soluţia cea mai viabilă ar fi privatizarea unităţii medicale din localitate. „Dacă va trebui să asigurăm inclusiv salarizarea personalului medical din cadrul spitalului folosind bugetul local va fi extrem de greu, aproape imposibil. În schimb, dacă ministerul va asigura în continuare salariile, de restul ne vom ocupa noi. Oricum, în fiecare an, în bugetul primăriei erau acordate sume de bani pentru lucrările la infrastructură. În acest sens, ne-am şi descurca, dar nu vom putea asigura şi salariile”, a declarat Enache. Şi primarul Sântanei crede că una dintre cele mai bune soluţii ar fi privatizarea spitalului.
Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a declarat nu de mult faptul că descentralizarea în mediul sanitar trebuie făcută cu cap şi că preluarea spitalelor se va putea face doar dacă vor fi preluate şu resursele financiare, aceasta fiind singura descentralizare viabilă.
Un primar optimist
Singurul primar optimist în acest sens pare a fi Nicolae Mehelean, edilul din Ineu. Acesta crede că, după ce va intra total în funcţiune, unitatea medicală se va putea autofinanţa. „Avem un spital zonal care deserveşte aproximativ 100.000 de persoane. Eu cred că ne vom putea descurca”, spune Mehelean. Mai mult, primarul Ineului este bucuros că, pentru un timp, nu va trebui să facă investiţii în clădire, deoarece spitalul este încă în construcţie, iar banii pentru finalizarea lui au fost deja alocaţi. Începând cu anul 2010, Ineul va avea un spital nou-nouţ.
Urmează disponibilizări
Procesul de descentralizare a sistemului sanitar a demarat în această săptămână prin identificarea unităţilor sanitare ineficiente şi reorganizarea acestora, concomitent cu reducerea numărului de paturi şi a personalului administrativ. Conform datelor primite de la Ministerul Sănătăţii, s-ar putea ca, odată cu trecerea spitalelor sub administraţia publică, să fie făcute concedieri. „Procesul de descentralizare nu va duce la disponibilizări în cadrul personalului medical, şi aşa insuficient. Analizăm însă situaţia personalului TESA şi administrativ”, spun oficialii ministerului.
A.G.
Citiți principiile noastre de moderare aici!