• Pentru ca toţi creştinii să fie pregătiţi de marea sărbătoare, s-a stabilit „marele post” sau „patruzecimea” (aşa cum şi Hristos a postit 40 de zile). În această perioadă nu sunt îngăduite petrecerile vesele (nunţi, hore, etc). Sunt interzise mâncărurile cu grăsime animală, carnea animalelor (se acordă, în unele zile, dezlegarea la peşte, lapte).
• Postul Paştilor este „supravegheat” de Baba Kozima, întruchipând o bătrână înaltă şi slabă, îmbrăcată în negru şi care, în timpul postului, umblă prin case, adună copiii care nu postesc, îi ascunde, părinţii trebuind apoi să îi răscumpere cu ouă vopsite; de aceea în timpul postului nu se mănâncă ouă ca să rămână pentru răscumpărare.
• În popor se obişnuieşte vopsirea ouălor în roşu sau în alte culori (obligatoriu, vineri seara) şi care se dăruiesc cunoştinţelor, rudelor, prietenilor cu care, apoi, ciocnesc. Cel care sparge oul celuilalt va câştiga oul spart şi va spune: „Hristos a înviat!”.
• Primul ou vopsit se păstrează un an întreg şi se numeşte „Paznicul casei” („Ciuvar kutje”).
• În ziua de Paşti, dis-de-dimineaţă, se spală pe faţă cu apa în care a stat oul roşu toată noaptea, pentru a avea sănătate şi noroc tot anul. Copiilor li se dă puţin vin ca să aibă obrajii roşii ca oul.
• Conform legendei, Maria Magdalena i-a dăruit împăratului Tiberius ouă roşii de găină şi – anunţându-l pe împărat de Învierea Domnului – spunea că viaţa va răsări; din oul care este „neviu” va ieşi pui viu, aşa cum a înviat Iisus din trupul care fusese răstignit. Culoarea roşie este culoarea bucuriei, la fel ca bucuria Învierii.
• În popor există zicala „Paştele este roşu până la prânz, iar, după-masă, verde” sau „până la prânz cu ouă, după-masă cu urzici”, amintind de vremea când oamenii erau săraci şi nu aveau nici pâine destulă.
• Cel născut în „sâmbăta mare” are darul de a vă arăta care este „drumul spre bogăţie”
• Toaca (klepanje) se bate începând din joia mare, ea înlocuind, încă din vechime, clopotele şi poate fi din lemn sau metal.
• A doua zi de Paşti se merge la cimitir (druyicealo) cu un colac, care nu este de post, şi se rupe cu mâna, în memoria membrilor decedaţi ai familiei
• „Hristos a înviat!” „Adevărat a înviat!”
„Hristos vaskrse!” „Vaistinu vaskrse”
Citiți principiile noastre de moderare aici!