Nu se poate vorbi despre performanță și nici măcar de un progres vizibil. Dar sunt acolo, nu pot fi lăsați pe stradă și nici aduși laolaltă cu elevi cu deficiențe minore sau medii. Cei care muncesc acolo știu că este aproape imposibilă reintegrarea lor în alte grupuri. Sunt cei care vor trece dintr-un centru în altul, în funcție de vârstă, fără ca măcar să înțeleagă prea bine ce li se întâmplă. Ei își aduc cu ei propria lume în care cu greu își face loc cineva. Și întotdeauna alții decid pentru ei.
Acum se discută mutarea celor sub 18 ani din școală într-o altă locație. Probabil, potrivit declarațiilor directorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copiilor, Edita Iuhasz, la școala specială din Ineu sau Șiria (singurele cu cămin), împreună cu cei mai puțini bolnavi. Greu de realizat.
E vorba de vreo 6 -7 copii, adică două clase. Ceilalți, potrivit directorului Iuhasz, rămân pe loc și cam gata cu școala: „Termină anul acesta școlar și rămân aici”. Pentru că la Vărădia de Mureș sunt programați a fi transferați alți 30 de bolnavi mintal, adulți cu vârste între 20 și 40 de ani, de la Cuveșdia. Totul spun, atât cei de la DGASPC, cât și de la Consiliul Județean, pe o perioadă limitată de timp. Atât cât la Cuvejdia, la Centrul de Reabilitare și Recuperare Neuropsihică Adulți, în care au fost investiți milioane de lei de la bugetul de stat în 2006, se fac, din nou, reabilitări. „Pentru că bolnavii distrug”, spune Iuhasz.
Întrebarea care încă e fără răspuns este dacă la Vărădia de Mureș va mai fi vreodată școală specială. Din discuțiile cu directorul DGASPC, în acest moment pare mai acută, la nivel județean, problema adulților bolnavi mintal decât a copiilor. Sunt mai mulți.
Să fie acesta începutul sfârșitului unei școli? Un sfârșit care are însă nevoie de avizul Ministerului Educației. Și care va mai fi amânat până cel puțin la finele anului școlar. Cele 15 cadre didactice angajate aici nu pot fi lăsate fără slujbă în mijlocul anului școlar și nici nu pot fi transferate în altă parte. Dar elevii pot fi transferați și vor fi. Cei mai mici dintre ei vor pleca probabil la începutul semestrului doi.
Războiul între instituții va fi dat pentru clădiri. Va fi păstrată școala, chiar dacă scopul ei educativ în aceste cazuri pare a fi un țel pierdut, sau va deveni un alt centru al DGASPC pentru bolnavi mental sau bătrâni etc.
Și ce se va întâmpla cu acești copii, puțini dar bolnavi, unde vor ajunge și cum se vor descurca cu ei cei care îi vor primi spre îngrijire, nu prea contează. Nu au drept de vot. Nici părinți.
Replica IȘJ
Inspectoratul Școlar ne-a informat că, „până în acest moment, nu a fost primită nici o adresă oficială de la Consiliul Județean prin care să fie anunțați de aceste aspecte. În ceea ce privește implicarea DGASPC în acest caz, reprezentanții inspectoratului au ținut să precizeze că instituția de asistență socială este doar un partener în vederea alegerii celor mai eficiente soluții pentru rezolvarea situației. Atât. Pentru orice modificare a destinației unei clădiri în care funcționează o școală e nevoie de acordul Ministerului Învățământului”, se precizează în comunicatul IȘJ Arad.
Citiți principiile noastre de moderare aici!