Arad. A fost a doua zi a Conferinţei Culturale Internaţionale ”Resurse şi politici culturale”, organizată de Primăria Arad în parteneriat cu europarlamentarul Iosif Matula. Şi a fost vremea ca toţi să discute despre titlul de capitală culturală europeană, de la criterii, procedură de selecţie, etapele de concurs, probleme inerente, sume cheltuite, beneficii finale. Primul pe listă a fost europarlamentarul Iosif Matula, care a deschis cea de a doua zi a conferinţei, marcând exact un an de la momentul la care, cu sprijinul său, Aradul şi-a anunţat, la Bruxelles, în Parlamentul European, intenţia de a-şi depune candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Matula a vorbit despre noile criterii de selecţie pentru acest titlu, procedura de selecţie, etapele principale etc., concluzionând: „În interiorul nostru suntem toţi la fel, cultura este cea care face diferenţa. Aradul poate, prin tot ceea ce a demonstrat, prin mersul său istoric, să devină capitală europeană a culturii”.
Nicio grabă
Robert Palmer a detaliat şi mai mult acest subiect, insistând şi pe impactul pe care un astfel de titlu îl are asupra oraşului, pe costuri şi beneficii, dar şi pe şansele Aradului. În viziunea sa, cele şase categorii de criterii care trebuie respectate şi fără de care Aradul nu va avea şanse să obţină titlul sunt strategii pe termen lung, concepte culturale şi artistice clare, dimensiune europeană, o tot mai mare implicare a cetăţenilor, capacitate de a lucra împreună şi un management bun. Palmer a precizat că în acest război decizia se va lua în martie-aprilie 2015 şi i-a şi sfătuit pe arădeni: „Nu vă grăbiţi. Construiţi-vă temeinic concepte, principii, relaţii, adică temelia construcţiei, pentru că în 2015 veţi avea timp suficient să ridicaţi clădirea”.
Problemele
Arădenii au putut afla cât de greu este să fii capitală culturală europeană de la Dora Egry, director de dezvoltare la Societatea de dezvoltare a oraşului Pecs, care a prezentat problemele cu care Pecs s-a confruntat în perioada de implementare, rezultatele obţinute şi eforturile depuse. Cât de greu este să supravieţuieşti titlului după ce nu-l mai ai a vorbit Michael Engel, reprezentantul Fundaţiei Haritas Sibiu, acesta prezentând şi soluţia agendei culturale şi implicarea profundă a societăţii civile în lupta pentru un oraş al culturii.
Cetatea şi atelierele
S-a vorbit şi despre cetăţi medievale, Peter Ros, manager de proiect AtFort, prezentând „Programul de reabilitare a cetăţilor şi fortificaţiilor europene”, iar Martin Vastenhout, directorul Fundaţiei Schovenhorst, experienţa sa ca antreprenor privat la Cetatea Vechten. La final au vorbit şi participanţii la conferinţă pentru că a doua parte a zilei a fost dedicată atelierelor de lucru. Concluziile acestui eveniment la care au venit nume importante din domeniul aplicat al capitalelor culturale europene se vor lăsa desigur aşteptate.
Citiți principiile noastre de moderare aici!