Am solicitat primăriilor orașelor Chișineu-Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana și Sebiș să ne transmită informații despre finanțările nerambursabile pe care le-au câștigat de la UE și Guvern în ultimii 10 ani, în perioada 2011-2021. Iată solicitările noastre: situația proiectelor cu finanțare europeană nerambursabilă implementate în perioada 2011-2021, cu mențiunea denumirii proiectului, a programului de finanțare, a valorii totale a proiectului în euro și a valorii finanțării nerambursabile, tot în euro, precum și o scurtă descriere a proiectului, respectiv menționarea duratei proiectului. Aceleași lucruri l-am solicitat, pentru aceeași perioadă, și pentru proiectele cu finanțare guvernamentală nerambursabilă.
Vom trece în revistă numărul proiectelor implementate și valoarea nerambursabilă a acestora, în ordinea în care am primit răspunsurile.
Primul răspuns, de la Nădlac
Prima primărie care a răspuns a fost cea din Nădlac. Aceștia au implementat în zece ani 7 proiecte europene, valoarea totală a finanțării nerambursabile fiind de 2.740.000 de euro. Cel mai mare a fost proiectul denumit „Construcția drumului de legătură transfrontalier Nădlac-Csanadpalota”, finanțat de Uniunea Europeană prin programul HU-RO 2007-2013. Acesta a cuprins construirea a 5,2 kilometri de drum în extravilanul și intravilanul orașului Nădlac și a avut o valoare nerambursabilă de 1.571.778 EUR.
În ceea ce privește finanțările nerambursabile din fonduri guvernamentale, Nădlacul a implementat 3 proiecte, cu o valoare totală nerambursabilă de 13.949.207 de lei. Cel mai mare a fost „Elaborare Proiectului Tehnic și executarea lucrărilor de modernizare și reabilitare a rețelei de străzi”, finanțat prin PNDL II. Acesta a presupus asfaltarea a 9,6 km de drumuri în intravilanul orașului Nădlac, având o valoare nerambursabilă de 7.085.950 lei.
Străzi și iluminat la Pâncota
Următorul oraș în ordinea sosirii răspunsurilor a fost Pâncota. Și aici, pe fonduri europene s-au implementat 7 proiecte în cei zece ani. Valoarea totală nerambursabilă a fost de 3.686.184 de euro, cel mai mare fiind „Modernizarea, reabilitarea sistemului de iluminat în orașul Pâncota”, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Acesta a vizat creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat public din oraș, având o valoare nerambursabilă de 3.195.880 de euro. Restul proiectelor au avut, împreună, o valoare nerambursabilă de 490 de mii de euro.
Pâncota a implementat în perioada de referință și 5 proiecte cu finanțare națională, în valoare totală nerambursabilă de 9.147.262 de lei. Cel mai mare a fost „Modernizare străzi în orașul Pâncota și localitatea Măderat”. Acesta a vizat reabilitarea a aproape 7 kilometri de străzi din cele două localități, având o valoare nerambursabilă de 4.241.466 lei.
Cei mai mulți bani, la Pecica
Cele mai multe proiecte cu finanțare europeană le-a implementat, conform răspunsului primit, orașul Pecica. Au fost în total, în cei zece ani, 17 proiecte cu finanțare europeană, valoarea nerambursabilă fiind de 28.352.502 de euro. Cel mai mare a fost „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Arad”, ce a avut ca rezultat extinderea rețelei de distribuție a apei potabile cu aproximativ 23 de kilometri, extinderea rețelei de canalizare pe o lungime de aproximativ 43 de kilometri, respectiv reabilitarea stației de pompare a apei uzate existente și realizarea a cinci stații intermediare de pompare a apelor uzate. Valoarea nerambursabilă a acestui proiect a fost de 9.783.464 de euro.
Tot la Pecica au fost implementate și 7 proiecte cu finanțare națională, valoarea totală a finanțărilor nerambursabile fiind de 138.170.625 de lei. Cel mai mare proiect în această categorie a fost cel de „Modernizare străzi în orașul Pecica”. Finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, acesta a avut o valoare nerambursabilă de 20.239.485 lei, vizând modernizarea a 20 de străzi în oraș, în lungime totală de peste 11 kilometri.
Mai mulți bani de la Guvern, în Ineu
Următorul răspuns sosit a fost de la Ineu, oraș care a implementat în zece ani 4 proiecte cu finanțare europeană, în valoare nerambursabilă de aproximativ 285.500 de euro. În cazul orașului Ineu a fost ceva mai greu de calculat suma totală obținută ca finanțare nerambursabilă. Asta din cauza faptului că am solicitat o listă a proiectelor finalizate și am primit în schimb o listă care a cuprins și proiectele în execuție, ba chiar și pe cele aflate doar în faza de achiziție. Iar valoarea finanțărilor nerambursabile am solicitat-o în euro, însă am primit-o în lei, în euro și în unele cazuri fără moneda menționată, astfel că am fost nevoiți să facem conversia lei-euro la cursul actual, nu la cel din momentul implementării proiectelor. Așadar, suma de 285.500 de euro primită ca finanțare nerambursabilă este strict o aproximație.
Tot 4 proiecte au fost implementate în zece ani și cu finanțare națională, valoarea totală nerambursabilă a acestora fiind de 21.601.821 lei. Cel mai mare proiect cu finanțare nerambursabilă națională a fost „Reabilitare străzi urbane în orașul Ineu”, cu o valoare nerambursabilă de 11.347.830 lei. Nu știm ce a presupus acest proiect, întrucât reprezentanții Primăriei Orașului Ineu au omis să detalieze acest aspect, cu toate că le-a fost solicitat.
Proiecte în derulare la Sântana
Primăria Orașului Sântana a răspuns și ea solicitărilor noastre, precizând că au implementat într-un deceniu 6 proiecte cu finanțare europeană, în valoare nerambursabilă de 7.238.167 euro. Cel mai mare este „Realizare locuințe colective sociale pe strada Unirii. Amenajare parc Europa în Orașul Sântana”. Acesta are o valoare nerambursabilă de aproximativ 3.770.000 euro, fiind finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020. De menționat, însă, că acest proiect nu a fost încă realizat, fiind în curs de implementare. În fapt, din cele 6 proiecte menționate de primăria din Sântana, doar 3 au fost finalizate până în acest moment.
Tot 6 proiecte au fost implementate și cu finanțare națională, valoarea nerambursabilă a acestora ridicându-se la 10.383.397 lei. Cel mai mare ca valoare a fost cel de „Modernizare străzi în orașul Sântana”, implementat între 2014 și 2018. Acesta a avut o valoare nerambursabilă de 3.792.299 de lei, fiind prevăzută în proiect modernizarea străzilor Aradului, 1 Decembrie, Bicazului, Bistriței, Căprioarei, Câmpului, I. L. Caragiale, Nicolae Bălcescu, Păcii, Tudor Vladimirescu, Păltinișului și Teiului.
Curticiul, momentan la coadă
Penultimul răspuns a venit de la Primăria Orașului Curtici. Aceștia se laudă cu 5 proiecte cu finanțare europeană, valoarea totală nerambursabilă fiind de 6.218.173 euro. Cel mai mare proiect menționat este cel de „Conectarea comunităților la infrastructura TEN-T în zona de frontieră româno-ungară”. Acesta are o valoare nerambursabilă de aproximativ 4 milioane de euro și prevede realizarea unui nod conectat direct la drumul național 79, precum și realizarea noii centuri sud-nord a orașului Curtici, în lungime de aproximativ 7,3 kilometri. De menționat, însă, că doar 3 dintre proiectele cu care se laudă primăria sunt finalizate deja, valoarea totală a acestora fiind de 150 de mii de euro, ceea ce face ca orașul Curtici să rămână momentan ultimul în ceea ce privește finanțările nerambursabile obținute pentru proiecte deja finalizate.
Nici când vine vorba despre finanțarea nerambursabilă venită de la Guvern, Curticiul nu stă prea bine. Conform răspunsului dat de primăria de acolo, conducerea orașului a implementat un singur astfel de proiect, valoarea nerambursabilă fiind de 414.848 de lei. Este vorba despre reabilitarea Liceului Tehnologic „Ion Creangă”, supraetajarea corpului B și extinderea corpului D. Proiectul nu este, însă, finalizat. Așadar, într-un deceniu, Primăria Orașului Curtici a reușit să obțină finanțare de la Guvern, prin programele de finanțări nerambursabile, pentru un singur proiect.
Răspuns „întortocheat” la Lipova
Antepenultimul răspuns a venit de la Lipova. Acesta a fost, însă, și cel mai…„întortocheat”. Primăria Orașului Lipova a transmis două liste: cea a proiectelor finanțate prin Programul Operațional Regional și cea a proiectelor cu finanțare guvernamentală. În ceea ce privește proiectele cu finanțare europeană, nu a fost menționat de către reprezentanții primăriei care dintre proiectele prezentate au fost finalizate și la care încă se lucrează, și nici cât din valoarea proiectelor reprezintă finanțări nerambursabile și cât reprezintă contribuția proprie a primăriei. Pe foarte scurt, cei de la Lipova se laudă că au implementat proiecte în valoare de aproximativ 12 milioane de euro cu finanțare de la Uniunea Europeană (din cunoștințele noastre, din cele 7 proiecte menționate, doar 3 sunt finalizate).
În ceea ce privește finanțările venite de la Guvern, reprezentanții Primăriei Orașului Lipova au fost ceva mai clari, în sensul că au menționat care dintre proiectele prezentate au fost finalizate, omițând însă să spună cât din valoarea proiectelor a fost finanțare nerambursabilă. Valoarea totală a celor 5 proiecte finanțate prin PNDL sau prin Compania Națională de Investiții se ridică la peste 35 de milioane de lei. Cel mai mare proiect finanțat de Guvern la Lipova și finalizat deja este cel de modernizare și dotare a spitalului orășenesc – însumând 25.499.093 de lei.
Câteva milioane la Sebiș
Penultimul răspuns a venit de la Sebiș, unde, conform răspunsului dat de Primăria Orașului, au fost implementate cinci proiecte pe fonduri europene și trei pe fonduri guvernamentale. Valoarea nerambursabilă a celor cinci proiecte pe fonduri europene este de 5.372.326 euro, cel mai mare fiind cel de amenajare a unor piste de biciclete și de construire a unui bloc de locuințe sociale, valoarea totală fiind de aproximativ 3 milioane de euro. Nu știm, însă, cât din această sumă a fost finanțare nerambursabilă și cât contribuție proprie, deoarece primăria nu a menționat acest lucru.
Cele trei proiecte cu finanțare națională, dintre care două prin PNDL, au avut o valoare totală de 5.8 milioane de lei. Cel mai mare a fost proiectul de modernizare a străzilor din orașul Sebiș și satele Donceni, Sălăjeni, Prunișor și Prăjești. Valoarea proiectului a fost de 2.4 milioane de lei și a presupus asfaltarea a 4,23 km de străzi în Sebiș, 1,140 km în Sălăjeni, 600 de metri în Donceni, 368 de metri în Prăjești și 200 de metri în Prunișor.
Patru proiecte la Criș
Primăria Orașului Chișineu-Criș a răspuns ultima, însă a fost cea care a trimis strict ceea ce am solicitat, și anume lista care cuprinde doar proiectele finalizate. Conform răspunsului furnizat de conducerea orașului, un singur proiect cu finanțare europeană nerambursabilă a fost implementat între 2011 și 2021: Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale din orașul Chișineu-Criș”. Valoarea proiectului a fost de aproximativ un milion de euro, în jur de 600 de mii de euro fiind finanțare nerambursabilă.
În ceea ce privește proiectele cu finanțare nerambursabilă de la Guvern, numărul acestora este de 3, valoarea totală nerambursabilă fiind de aproximativ 2.5 milioane de lei. Conform răspunsului primăriei, cel mai mare a fost cel de realizare a canalizării menajere din cartierul Pădureni și a stației de epurare din oraș. Acesta a presupus amenajarea a 12,6 kilometri de rețele de canalizare și a două stații de pompare a apelor uzate, respectiv una de epurare, valoarea totală nerambursabilă fiind de peste 15,8 milioane de lei.
55 de milioane de la UE
În total, prin proiectele realizate în ultimii zece ani, cele 9 orașe au atras în județul Arad finanțări nerambursabile de aproximativ 55 de milioane de euro de la Uniunea Europeană și alte aproape 240 de milioane de lei de la Guvernul României.
Cum s-au schimbat primarii?
Conform datelor Autorității Electorale Permanente, din cele 7 orașe menționate, 3 sunt conduse de aceiași primari încă din 2012, astfel că o mare parte a perioadei analizate de noi s-a suprapus cu mandatele lor de primari. Se pare, așadar, că locuitorii din cele trei orașe sunt mulțumiți de cum se investesc banii, dat fiind faptul că de atunci primarii sunt realeși. Este vorba despre Ineu – primar Abrudan Călin-Ilie, Pecica – primar Antal Petru și Sântana – primar Tomuța Daniel. La Curtici, în perioada 2011-2021 au ocupat funcția de primar A. Aniţei Nicolae Mihail (până în 2016) și Ban Ioan-Bogdan (din 2016 până în prezent), la Lipova – Jurcă Marius-Florin (până în 2012), Jichici Iosif-Mircea (2012-2020) și Pera Florin-Fabius (din 2020), la Nădlac – Ciceac Vasile (până în 2016) și Mărginean Ioan-Radu (din 2016 până în prezent), iar la Pâncota – Retter Iosif (până în 2016) și Pocrișer Dan-Ștefan (din 2016 până în prezent).
Trimite articolul
XSi atunci explicatimi si mie cum de nici acum nu exista pe multe strazi apa potabila trasa daca sa investit atatia euro in scest sector?
Nu au ajuns banii sau merge oe pile ca si cu gazul unde doal a pecica stai 3 ani ca sa si gaz ca sau terminat fondurile europene. La Nadlac si in slte localitati nu sau terminat doar in fieful
Aconi Instal srl.
De ce nu scrieti si despre cati bani au intrat in buzunarele primarilor, sau cate vile si in ce valoare si-au construit din salariul mic de primar?
la Pancota, pe strada Libertatii si cele adicente, cumulat, sunt 5 6 zile pe luna in care nu merge deloc iluminatul stradal. suni la deranjamente enel si iti spun ca cei de la primarie trebuie sa faca sesizarea la un departament mai diferit. la 11 seara pe cine mai gasesti la primarie, in afara de portar, care sa faca sesizare si sa se ocupe de problema?
strada Calvariei dupa ce a fost reasfaltata este mai ingusta…
Banii ar trebui investiti cam asa:
1. Delimitarea proprietatii publice de cea privata-cadastrarea si intabularea domeniului public
2. Retele apa
3. Retele canalizare menajera si pluviala
4. Retele gaz (acolo unde exista retele de distributie)
5. Retele electrice subterane (daca e cazul)
6. Retele de telecomunicatii subterane (daca e cazul)
7. Asfaltare strazi/piste biciclete / trotuare
8….
9…
.
100. Construirea de terenuri de sport in panta
101. Sali de sport in localitati unde nu mai sunt decat cativa mosi si babe.
102. Parcuri in sate cu mai putin de 25 de locuitori
103. Alte proiecte de cacat marca PDL menite sa futa banii contribuabililor romani si europeni
Si la santana mai trebuie facut autostrada ce leaga strada d gherea cu Birtul motilor sa poata
mana Belgieni in fiecare seara
La Santana ar trebui adăugat proiectul european de extindere a canalizării în valoare de aproximativ 5 milioane de euro.
da de ce nu intrebati si primaria arad?sa facem o comparatie,in mod normal ar trebui sa atraga mai mult decit toate orasele mici la un loc
IN ARAD E DOAR UN DECENIU DE FURT , DEFRISARI SI HOTIE PRODUSA DE MAFIA FALCONETI !!
ati comparat mere cu pere, pe zi ce trece sunteti tot mai slabi si mai radicali, mai putin jurnalisti