„Ţărână şi metafizică”

Preotul Teodor Poneavă de la Şiria apare din nou pe scena literaţilor cu o nouă carte, intitulată „Ţărână şi metafizică”, în care cele două alcătuiri umane, trup şi suflet, îşi dispută prioritatea asupa personalităţii.

Ca un pasionat pentru filosofie, pr. Teodor Poneavă acordă întâietate metafizicii, descoperirea adevăratei existenţe, dincolo de lumea sensibilă, fenomenală, aparentă: prinderea supratemporalului şi a extraspaţialului, a transcendentului, imuabilului, eternului, când simţurile ne înşeală uneori şi se contrazic între ele, gândirea se contrazice cu ea însăşi, se contrazic simţurile şi gândirea între ele, apărând, apoi, indemonstrabilitatea judecăţii când dai de o infirmitate („Doamne, ai devenit nucleul/ În jurul căruia s-a adunat/ O ignoranţă mult prea densă…”)

Dintre diversele reflecţii de gândire filosofică, poetul acordă prioritar crezare raţionalismului obiectiv. Nu e sceptic doar în hăţişul cel de logică, de la analiză la sinteză lipseşte o demonstrabilitate, lucru care duce la Raţiunea Supremă („Cum pot crea dacă-s creaţie/ Pot oare ca să sar/ Peste propia-mi umbră?/ Să fac ceea ce sunt făcut.”)

V.F.