Ieri am asistat la falimentul declarat al acestei puteri portocalii. Decizia Curţii Constituţionale i-a îngropat în penibil pe Traian Băsescu, promotorul şi susţinătorul fervent al tăierii pensiilor, şi pe ucenicul său incompetent, Emil Boc.
Traian Băsescu este un actor desăvârşit. Şi un scenarist genist. Pentru că nu cred să-i scrie cineva scenariile. Să nu mergem mai departe de momentul lacrimilor de crocodil, când Băsescu îl plângea pe „dragă Stolo” de parcă tocmai atunci îl coborau în groapă pe fostul şef al liberalilor.
Nu ştiu cât de senzaţional este să-l vezi pe Dan Diaconescu ieşind de la DNA cu cătuşe la mâini. Cineva făcea o legătură, discutabilă, cu alte cazuri de persoane (vezi, bunăoară, primarul Craiovei, Antonie Solomon) care, după ce l-au ajutat pe Traian Băsescu în campania electorală au ajuns în beciurile DNA.
Traian Băsescu ne-a mai arătat o dată că este factotum, în PDL. Îi convoacă de câte ori are chef. Uneori îi săpuneşte, alteori le arată că poate fi şi îngăduitor, dacă dumnealor, pedeliştii, sunt cuminţi şi ascultători.