Dacă din punct de vedere organizatoric, noua UTA s-a mai aranjat, situaţia fiind sub control, la capitolul sportiv, scârţîie din toate încheieturile. Şi nu o spunem, la supărare, deoarece ne-a bătut Petrolul, o echipă pe care anul viitor pe vremea aceasta o vom vedea în Liga I, ci bazându-ne pe lipsa unei strategii sănătoase, care să pună de pe acum bazele formării unei echipe competitive pentru viitorul sezon.
În aşteptarea conferinţei de presă promisă de Giovanni Catanzariti şi a clarificărilor - deloc puţine- cu privire la modalitatea (i)legală prin care, de pildă, Ion Olaru a ajuns să posede 51% din acţiunile SA-ului, preluând pachetul FCM UTA din societatea oferită cadou de Nicolae Bara sau a modului în care, suporterii sau cei care (mai) simt ceva pentru „clonata Bătrână Doamnă” pot deveni acţionari, constatăm o situaţie pe cât de delicată, pe-atât de ridicolă.