Summitul a confirmat diferenţa de abordare dintre preşedintele american Donald Trump, care doreşte un acord de pace rapid între Rusia şi Ucraina, şi liderii europeni, care par dispuşi să continue susţinerea militară a Kievului până când acesta ar obţine o pace pe care ar considera-o convenabilă.
Totuşi, ruperea relaţiei transatlantice nu este o perspectivă dorită de liderii europeni.
“Europa trebuie să facă grosul muncii, dar, pentru a apăra pacea pe continentul nostru şi pentru a reuşi, acest efort trebuie susţinut puternic de Statele Unite”, a declarat după summit gazda acestuia, premierul britanic Keir Starmer.
“Mai multe ţări europene îşi vor creşte cheltuielile pentru Apărare”, a spus în faţa presei secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a salutat o veste “foarte bună”.
Un îndemn în acest sens a venit din partea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a susţinut că UE trebuie să se reînarmeze “urgent” şi să se pregătească “pentru ce este mai rău”. Ea a anunţat că va prezenta “un plan cuprinzător privind reînarmarea UE” la summitul european extraordinar din 6 martie, plan ce va aborda şi nevoia ca ţările UE să obţină spaţiul fiscal pentru a creşte cheltuielile militare
Participanţii la summit, reuniţi în jurul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, au discutat despre necesitatea “garanţiilor cuprinzătoare de securitate” pentru Ucraina în viitor, garanţii care, potrivit şefei Comisiei Europene, trebuie să meargă de la “supravieţuirea economică până la rezilienţa militară”.
Întâlnirea a fost o oportunitate pentru ei de a a-şi arăta unitatea şi sprijinul faţă de Zelenski, la doar 48 de ore după cearta acestuia cu omologul său american Donald Trump, la un summit la Casa Albă care a luat o turnură dezastruoasă pentru preşedintele ucrainean, care a fost avertizat de Trump să lase la o parte elanul războinic şi să încheie un acord de pace cu Rusia, altfel nu va mai putea conta pe sprijinul SUA.
Europenii îl susţin însă mai departe pe Zelenski. Stând alături de preşedintele ucrainean, întâmpinat călduros la sosirea sa de mai mulţi lideri prezenţi, premierul britanic, vorbind în numele tuturor liderilor aşezaţi “în jurul acestei mese”, l-a asigurat că va avea în continuare sprijin în războiul cu Rusia “atât timp cât va fi nevoie”.
La acea masă au fost, din rândul ţărilor UE, şefii de stat sau de guvern din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia, iar din afara blocului comunitar Ucraina, Norvegia, Turcia şi Canada. Au participat de asemenea secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
În timp ce aceştia îşi manifestau sprijinul faţă de Zelenski, oficiali americani dădeau presei declaraţii prin care îi sugerau acestuia să demisioneze, în urma altercaţiei avute vineri la Casa Albă cu Trump. Potrivit consilierului acestuia pentru securitate naţională, Mike Waltz, atitudinea lui Zelenski ridică îndoieli serioase cu privire la voinţa sa de a face pace cu Rusia.
“Dacă devine clar că preşedintele Zelenski, fie din motive personale, fie politice, nu are voinţa de a pune capăt luptelor din ţara sa, atunci cred că avem o problemă reală”, a subliniat Waltz, într-o declaraţie acordată postului CNN.
În acest context, şi cu puţin timp înainte de summitul de la Londra, premierul britanic a anunţat că lucrează cu preşedintele francez Emmanuel Macron la “un plan pentru a pune capăt luptelor” în Ucraina, plan ce va fi prezentat apoi Statelor Unite. Planul implică şi o “coaliţie de voluntari” din rândul ţărilor europene care să ofere Ucrainei garanţii de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, dar să beneficieze şi de sprijinul SUA.
“Un număr de ţări” s-au oferit deja să participe la această coaliţie, a afirmat Starmer după summit, dar nu le-a precizat, afirmând că va lăsa aceste ţări să facă singure anunţurile, dar a admis că există state care nu au capacitatea de a susţine participarea la o asemenea forţă sau nu doresc să ia parte la ea.
Printre cele din urmă au fost anunţate clar de liderii lor Polonia şi Italia. În timp ce premierul polonez Donald Tusk a apreciat că ţara sa face deja destul pentru a ajuta militar Ucraina, şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a estimat că ideea riscă să fie mult prea complexă.
Keir Starmer şi Emmanuel Macron au adus insistent în discuţie tema trimiterii unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina ca garanţie de securitate pentru această ţară, deşi Rusia a transmis clar că se opune prezenţei trupelor străine pe teritoriul ucrainean, iar poziţia exprimată până în prezent de administraţia Trump este că oferirea unor astfel de garanţii Ucrainei trebuie să revină exclusiv europenilor.
Sursa: AGERPRES
Trimite articolul
X
tablou gol says: Ce de bolnavi in poză. De când cu ăștia deviații mintal care tot pun paie pe foc, cine știe cât o mai fi până face poc, iar ca să nu facă poc, trebuie toți la nebuni băgați cu cămăși giani v, dulce g, v , jp gutie.
-
bogăție rusă says:
Paie pe foc pune numai Rusia, că ei sunt în război, nu Europa. Deschide ochii. Iar dacă vrei să vorbim de haine scumpe, caută să vezi ce are Putin și oligarhii lui, sunt cei mai bogați oameni ai planetei, Putin e mult mia bogat ca Musk
-
eu says:
Sigur “e mult mai bogat” decat Musk. Averea lui Musk e de peste 800 miliarde . Daca ar da cate un miliard fiecarui cetatean al acestei planete, tot ar fi cel mai bogat. Deschide si tu ochii.
-
Alina -
Europa! says:
Europa isi revine, era cazul sa nu mai stea pe fund si sa se uite in gol. Unul din putinele lucruri bune ale lui Trump este ca i-a trezit pe europeni. Iar Europa poate fi un adversar extrem de puternic pentru oricine de pe planeta asta, incluzand Rusia, SUA, China sau altii
Poseidon says: Europa este un mare NIMENI fără USA,condusă de un rebut politic pe nume Ursula.
