SUA. Această decizie, asemănătoare celor din statele Maine şi Colorado, intervine în timp ce Curtea Supremă majoritar conservatoare, vârf al puterii judiciare americane, urmează să decidă dacă acţiunile lui Donald Trump în timpul asaltului asupra Capitoliului, în 6 ianuarie 2021, îl fac ineligibil.
Șansele ca membrii Curții Supreme să tranşeze problema în defavoarea fostului preşedinte sunt slabe, judecătorii dorind să evite cu orice preţ să lase loc unor suspiciuni privind o ingerinţă electorală, notează AFP.
Judecătoarea de Illinois Tracie Porter, o democrată, a declarat cu toate acestea, miercuri, că numele fostului preşedinte trebuie retras de pe buletine în timpul alegerilor primare republicane din acest stat, ce vor avea loc la 19 martie, „sau să se facă în aşa fel încât voturile exprimate în favoarea lui să fie suprimate”.
„Astăzi, un judecător democrat (…) din Illinois a îndepărtat în mod sumar Comisia Electorală a statului şi a contrazis deciziile anterioare a zeci de alte jurisdicţii federale şi ale altor state”, a criticat purtătorul de cuvânt al campaniei electorale a lui Donald Trump, Steven Cheung, declarând că va înainta apel împotriva deciziei.
Aceasta din urmă se bazează pe al 14-lea amendament al Constituţiei americane. Acest amendament exclude accesul la cele mai înalte funcţii publice pentru oricine a comis acte de „rebeliune” după depunerea jurământului de a apăra Constituţia. Adoptat în 1868, amendamentul îi viza la acea vreme pe susţinătorii Confederaţiei sudiste învinse în timpul Războiului de Secesiune (1861-1865).
Dintre cele circa 30 de state în care au fost depuse recursuri pentru ineligibilitate împotriva lui Donald Trump, două au avut succes, în Colorado şi Maine. Cu toate acestea, mai multe state aşteaptă ca şi Curtea Supremă să se pronunţe definitiv în această speţă.
Sursa: AGERPRES
Trimite articolul
X”O judecătoare democrată…” . Na fain! Asta da imparțialitate!
-
E clar că nu știi cum funcționează sistemul juridic din SUA. Imparțialitatea nu e dată de apartenența politică a judecătorilor aleși, tocmai de aceea aceasta este publică (apartenența lor politică), ci de uzul jurisprudenței.
-
Da, sigur… ”Precis nu a contat” apartenența politică! Nu m-aș mira dacă mâine nu i s-ar cere să stea de model pentru statueta Justiției…
-
Nu e vorba dacă a contat sau nu. Deoarece apartenența politică a judecătorului fiind publică, riscul ca decizia juridică să fie fundamentata politic e mult mai mică. Orice judecător trebuie să-și motiveze decizia pe jurisprudență. Transparența apartenenței politice a judecătorilor reduce riscul biasului politic în justiție. Discuția juridică se axează pe rolul avut de Trump în evenimentele din 6 ianuarie 2021.
-
-