Studiul, publicat săptămâna trecută în revista PNAS, a constatat că această dietă bazată exclusiv pe virusuri, pe care ei o numesc “virovory”, este suficientă pentru a alimenta creşterea şi reproducerea unei specii de Halteria, un organism unicelular cunoscut pentru firele minuscule de păr.
„Părea evident că totul trebuie să primească tot timpul virusuri în gură. Părea că trebuie să se întâmple, pentru că sunt atât de multe în apă”, a declarat coautorul studiului, John DeLong, de la Universitatea Nebraska-Lincoln, într-un comunicat.
Studiile anterioare oferă puţine dovezi că organismele acvatice mănâncă virusuri, spun cercetătorii.
Cele mai multe cercetări plasează virusurile ca “prădător” de top în lanţurile alimentare, dar Dr. DrLong şi echipa sa spun că, de asemenea, virusurile pot servi drept hrană ca majoritatea prădătorilor.
„Sunt alcătuite din lucruri foarte bune: acizi nucleici, mult azot şi fosfor. Totul ar trebui să vrea să le mănânce”, a explicat el.
„Atât de multe lucruri vor mânca tot ceea ce pot pune mâna. Cu siguranţă că ceva ar fi învăţat cum să mănânce aceste materii prime foarte bune”, a adăugat Dr. DeLong.
În timp ce virusurile sunt consumate întâmplător de alţi microbi, pentru a se califica drept o treaptă în lanţul alimentar, spun cercetătorii, un organism trebuie să obţină o cantitate semnificativă de energie sau nutrienţi din consumul de virusuri, potrivit Independent.
În cadrul studiului, Dr. DeLong a colectat mostre de apă dintr-un iaz, a adunat toate microorganismele în picături de apă şi a adăugat “porţii generoase” de clorovirus, cunoscut pentru faptul că infectează algele verzi microscopice.
Cercetătorii au descoperit că eşantioanele de laborator de Halteria nu numai că au consumat clorovirusuri adăugaţi în mediul său, dar virusul a alimentat şi creşterea planctonului şi a crescut dimensiunea populaţiei sale.
În timp ce numărul de clorovirusuri se reducea de până la 100 de ori în doar două zile, oamenii de ştiinţă au observat că, în acest interval de timp, populaţia de Halteria, care nu avea nimic de mâncat în afară de virus, creştea în medie de aproximativ 15 ori mai mult.
De asemenea, au constatat că Halteria, atunci când era privată de clorovirus, “nu creştea deloc”.
Cercetătorii au estimat că fiecare Halteria din experiment a mâncat aproximativ 104 până la 106 virusuri pe zi, “sugerând că 1014 până la 1016 virioni ar putea fi consumaţi pe zi într-un iaz mic”.
Halteria, spun oamenii de ştiinţă, a transformat, de asemenea, aproape o cincime din masa de clorovirusuri consumate în masă nouă proprie.
Studiul sugerează, de asemenea, că evoluţia virusurilor ar putea fi influenţată de presiunile exercitate asupra lor de către alţi microbi prădători din mediul lor.
„Rezultatele noastre sugerează că persistenţa virionilor în mediul înconjurător depinde nu numai de factorii de mediu, ci şi de păşunatul prădătorilor”, au scris oamenii de ştiinţă în studiu. „Prin urmare, este posibil ca păşunatorii să exercite o presiune selectivă şi să influenţeze evoluţia fenotipurilor virale într-un mod care interacţionează cu presiunea asupra virusurilor de a infecta şi de a se replica în mod eficient în cadrul gazdelor”, au adăugat aceştia.
SURSA: MEDIAFAX
Citiți principiile noastre de moderare aici!