Rusia. În schimb, Kievul a respins orice discuție despre Ucraina fără Ucraina.
Moscova, Kievul și aliații lor urmăresc poziția pe care imprevizibilul lider de la Casa Albă o va adopta cu privire la conflictul ucrainean, pe care a susținut în repetate rânduri că vrea să îl oprească, dar fără să-și detalieze vreodată intențiile.
O conversație între Donald Trump și Vladimir Putin, discutată de mult timp, dar încă neconcretizată, este văzută ca un pas important. În ultima săptămână, atât Kremlinul, cât și Casa Albă au spus că doresc acest dialog.
Președintele american „a spus că este gata să lucrăm împreună”, a declarat Vladimir Putin într-un interviu acordat vineri televiziunii de stat.
„Noi am spus întotdeauna, și vreau să subliniez din nou, că suntem pregătiți pentru aceste negocieri privind problemele ucrainene”, a adăugat el.
Anterior, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că așteaptă semnale de la Washington pe această temă.
El nu a făcut nicio referire cu privire la momentul sau natura acestor semnale. Președintele Trump a declarat joi că este gata să se întâlnească cu Vladimir Putin cât mai curând posibil sau chiar imediat.
Denunțând „un război ridicol”, el a dat asigurări că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este gata să negocieze un acord.
Pozițiile lui Trump sunt greu de definit în acest stadiu. Țara sa este cel mai mare susținător militar al Ucrainei, iar el a criticat în mod repetat acest ajutor, dar a amenințat recent Moscova cu mai multe sancțiuni dacă nu ajunge la un acord cu Kievul.
Vladimir Putin a spus, în același interviu de vineri, că „criza din Ucraina” din 2022, anul în care a început conflictul, ar fi putut fi evitată dacă Donald Trump „ar fi fost președinte, dacă ei nu i-ar fi furat victoria în 2020”.
El a preluat astfel afirmațiile nefondate ale președintelui american despre presupusa fraudă electorală din 2020.
La Kiev, șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak, a denunțat faptul că președintele rus vrea să „negocieze soarta Europei fără Europa și să vorbească despre Ucraina fără Ucraina”.
Ucraina se teme, de asemenea, că va fi împinsă la masa negocierilor într-o poziție nefavorabilă, deoarece întâmpină dificultăți pe front, și că va fi forțată să-și cedeze teritoriile ocupate de Rusia.
Volodimir Zelenski, mult timp ostil oricăror negocieri cu Moscova, a vorbit recent despre această posibilitate, dar a condiționat-o de garanții solide de securitate din partea Occidentului.
În ceea ce îl privește, Kremlinul cere în esență capitularea Ucrainei, renunțarea la aderarea la NATO și păstrarea teritoriilor ucrainene a căror anexare a revendicat-o. Condițiile sunt considerate inacceptabile de către Kiev.
Joi, în timpul unui discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a cerut ca Rusia să fie lovită financiar prin scăderea prețului petrolului.
Dacă acesta ar fi mai mic, „războiul din Ucraina s-ar termina imediat”, a spus el.
Vladimir Putin, lăudând caracterul pragmatic și inteligent al lui Donald Trump, a afirmat vineri că acesta din urmă nu va lua o astfel de decizie, deoarece ea ar dăuna și economiei americane.
Dmitri Peskov a răspuns la rândul său anterior că războiul din Ucraina nu depinde de prețul petrolului, ci „provine dintr-o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei”.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă vine într-un moment în care Rusia are, fără îndoială, avantajul pe front.
Ministerul rus al Apărării a anunțat vineri capturarea Timofiivka, un mic sat din regiunea Donețk (est).
La sute de kilometri de front, loviturile rusești au ucis trei persoane în regiunea Kiev, conform unui nou bilanț anunțat vineri de autoritățile ucrainene.
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că a doborât în cursul nopții 120 de drone ucrainene în cele 12 regiuni ale sale, inclusiv Moscova, într-unul dintre cele mai mari atacuri de acest gen de pe teritoriul său de la începutul conflictului.
Armata ucraineană a revendicat responsabilitatea pentru un atac nocturn cu drone asupra unei rafinării din regiunea Riazan la sud de Moscova, precum și asupra unei fabrici de microcomponente utilizate pentru producția de arme din Briansk, la sud-vest de capitala rusă.
Sursa: AGERPRES
Trimite articolul
XAnul 2024 a dus la o crestere a PIB-ului Rusiei cu peste 4 %, mai mare decat in orice tara din UE si, structural, datorita productiei iindustriale. In acelasi timo, la o parte din tarile UE a avut loc chiar si o contractie economica. Datorita embargoului impus Rusiei, incasarile din gaze si petrol au scazut sub 20% din PIB-ul Rusiei, deci, o scadere impusa de SUA al pretului petrolului (daca va fi acceptata de OPEC !), practic nu i-ar influenta semnificativ veniturile. Deci, o eventuala santajare economica “nu tine”. Cat despre situatia militara actuala de pe front – daca Ucraina nu va accepta conditiile Putin- Trump, va fi nevoita, dupa alte si alte pierderi enorme, sa accepte capitularea neconditionata, care ar fi mault mai rea.