Noua fereastră de lansare se va deschide joi la ora locală 08:28 (13:28 GMT) şi va dura puţin mai mult de o oră, au anunţat reprezentanţii SpaceX. Lansarea giganticei rachete urmează să aibă loc de la baza spaţială Starbase din extremitatea sudică a statului american Texas.
Cu o înălţime de 120 de metri, Starship face parte din categoria lansatoarelor super-grele, capabile să transporte o încărcătură de peste 100 de tone pe orbita Pământului. Puterea ei de lansare este de două ori mai mare decât cea a legendarei Saturn V, racheta utilizată în cadrul programului lunar Apollo şi care avea înălţimea de 111 metri.
Luni dimineaţă, condiţiile meteorologice erau ideale şi umplerea rachetei cu carburantul său criogenic, oxigen şi metan lichid, se petrecea aşa cum era prevăzut.
Însă, “o valvă pare să fie îngheţată”, a scris în cele din urmă pe Twitter Elon Musk, CEO-ul SpaceX, înainte ca amânarea lansării să fie anunţată în mod oficial, cu mai puţin de 10 minute înaintea orei prevăzute pentru lansare.
“Am învăţat multe lucruri astăzi”, a adăugat Elon Musk.
Racheta Starship nu a zburat niciodată în configuraţia sa completă, care include o primă treaptă foarte puternică, denumită Super Heavy.
Doar a doua treaptă a rachetei, vehiculul Starship, care a dat prin extensie numele întregii rachete, a efectuat zboruri de testare suborbitale (la altitudinea de circa 10 km).
Planul de zbor pentru noul test este următorul: la aproximativ trei minute după lansare, Super Heavy trebuie să se desprindă şi să cadă în apele din Golful Mexic. Vehiculul Starship urmează atunci să îşi aprindă cele şase motoare şi să îşi continue singur ascensiunea, până la altitudinea de circa 150 de kilometri. După ce va parcurge o rotaţie aproape completă în jurul Terrei, care va dura aproximativ o oră, el urmează să amerizeze în Oceanul Pacific.
Acesta ar fi “cel mai bun scenariu”, au afirmat inginerii de la SpaceX, în condiţiile în care rezultatul zborului de încercare este incert.
Dacă în timpul pregătirilor “vom vedea ceva care ne îngrijorează, vom amâna zborul”, a avertizat duminică Elon Musk. Iar atingerea orbitei de la prima încercare este foarte puţin probabilă, a prevenit el.
Miliardarul de origine sud-africană a spus că se va mulţumi dacă testul, al cărui obiectiv principal este de a colecta un maximum de date pentru prototipurile viitoare, nu va distruge rampa de lansare.
Temerea lui: ca unul dintre cele 33 de motoare Raptor ale Super Heavy să nu explodeze şi să nu provoace “un efect de domino” care să se propage la celelalte motoare. “Am avea nevoie cu siguranţă de mai multe luni pentru a reconstrui rampa de lansare dacă o vom face să se prăbuşească”, a explicat el.
În întregime reutilizabilă
Acest zbor inaugural va fi monitorizat cu mare atenţie de NASA. Agenţia spaţială americană a ales acest vehicul spaţial pentru a-i readuce, pentru prima dată după o pauză de peste o jumătate de secol, pe astronauţii săi pe Lună, în cadrul misiunii Artemis 3, programată oficial în 2025.
Astronauţii vor părăsi Pământul la bordul noii mega-rachete a NASA, SLS (înaltă de 98 de metri, cu o putere de lansare aproape de două ori inferioară faţă de cea prevăzută pentru Starship).
Ei vor călători până în proximitatea Lunii la bordul capsulei Orion, iar aceasta se va conecta cu vehiculul Starship, plasat în prealabil pe orbita lunară. Starship va fi acela care îi va coborî pe astronauţi pe suprafaţa Lunii. Fără acest modul de alunizare, misiunea Artemis 3 nu va putea avea loc.
Pe viitor, noua rachetă va fi în întregime reutilizabilă. Super Heavy va trebui să revină pe Terra şi să coboare la baza de lansare, echipată cu un braţ mecanizat pentru a o prinde.
Vehiculul Starship va trebui să revină pe Terra cu ajutorul unor retropropulsoare. Aceasta este manevra care a fost de cele mai multe ori testată în 2020 şi 2021. Mai multe prototipuri au coborât atunci prea repede şi au percutat solul provocând explozii impresionante – înainte ca unul dintre ele să reuşească, în cele din urmă, procedura de aterizare.
Ideea unui lansator reutilizabil, marea strategie a lui Elon Musk, vizează reducerea costurilor. Fiecare lansare a rachetei Starship ar putea în final să coste “doar câteva milioane de dolari”, a reamintit el, duminică.
Racheta sa are deja clienţi: miliardarul american Jared Isaacman se va afla la comanda primului zbor cu echipaj uman.
Un alt miliardar, japonezul Yusaku Maezawa, şi antreprenorul american Dennis Tito (primul turist spaţial din istorie) au anunţat şi ei că vor urca la bordul rachetei Starship pentru o călătorie în jurul Lunii.
Însă, pentru Elon Musk, Starship este mai mai ales vehiculul care va permite omenirii să devină o civilizaţie multiplanetară.
“Avem un drum anevoios de doi sau trei ani în faţa noastră (…), dar la sfârşit ar trebui să dispunem de ceva care ne va permite să instalăm o bază pe Lună şi pe Marte”, a adăugat el.
Sursa: AGERPRES
Citiți principiile noastre de moderare aici!