OPINII. Aradul, județ codaș la învățătură

Unde educație nu e, nimic nu e. Dacă nu ai învățământ de calitate, toate celelalte domenii vor resimți lipsa calității: sănătate, economie, cultură, administrație, apărare, iar lista poate continua.

Cu sau fără Bibarț la Primărie? Răspunsul poate fi dat de acest sondaj

Și la noi în Arad, ca în celebra melodie a formației U2, “With or without you” (Cu sau fără tine), se pare că alegerile locale din 2024 vor fi cu sau fără Bibarț. Nu este un secret că acum trei ani PNL-ul, mai bine zis cei din conducerea locală, nu l-au vrut pe Călin Bibarț ca și candidat la Primăria Aradului. Sondajele făcute înainte de alegeri i-au convins că este singura variantă dacă vor primar liberal, fără emoții la scrutin.

45% dintre arădeni vor mai mulţi poliţişti în stradă

Informaţia e evidenţiată de rezultatele sondajului Aradon pe tema siguranţei din oraş.

OPINII. Ați uitat de taxa pe strănut

Să pui 30 de lei pe oră taxă de parcare la Spitalul Județean este la fel ca în stupida reclamă care îți spune că dacă ai febră, ce-ai zice și de o diaree. Adică dacă tot ai problemă, că nu cred să meargă cineva pentru distracție, trebuie să plătești o parcare de 12 ori mai scumpă decăt în centrul orașului.

OPINII. Dă-ne, Doamne, dar bagă-ne și-n traistă

Nivelul credinței în Dumnezeu crește, se spune, direct proporțional cu viteza de prăbușire a avionului. Probabil că e adevărat, dar vreau să vin cu o completare, nivelul credinței crește și direct proporțional cu mărimea gradului cutremurului pe scara Richter.

OPINII. Sindromul candidatului unic

În urmă cu mai bine de o săptămână au avut loc alegerile tinerilor liberali pentru desemnarea conducătorilor organizației județene. Pe câștigător, Bogdan Faur, l-am văzut în poze numai zâmbet, așa cum e si normal de altfel. Nu-l cunosc, probabil e un tânăr isteț, știu doar că este fiul viceprimarului Lazăr Faur, al cărui merit este incontestabil, în transmiterea pe cale genetică a calităților de politician.

OPINII. Nevoia de a râde într-o țară tristă

Nu țin minte ultima zi fără accidente în fluxul de știri, accidente în urma cărora, de cele mai multe ori cei implicați au murit sau au fost grav răniți. Tamponări, ieșiri în decor, ciocniri frontale, tragedii pentru familiile celor implicați. Evenimentele negative ne copleșesc, ne apasă, dar cu o fascinație morbidă le citim de fiecare dată. Mormăim câte un „fantastic”, „extraordinar”, „nu pot să cred”, în timpul lecturii, bucurându-ne cumva de faptul că noi nu suntem implicați în așa ceva, judecând vinovații, acolo unde e cazul, arătându-i cu degetul, convinși fiind că toate acestea pe noi nu au cum să ne afecteze.

OPINII. Spectatori la durere și umilință

Ne mândrim de câte ori se poate cu faptele de vitejie ale strămoșilor, ne fudulim cu eroii neamului și îi aducem în discuție ori de câte ori cineva pune la îndoială curajul și simțul dreptății românesc. Folosim tastatura pe post de paloș și lovim tasta enter cu furie, de parcă am lovi cu barda lui Mihai Viteazul.

OPINII. Nu le pasă. Handicapul lor e nesimțirea

Greu cu parcările în oraș. În centru și mai greu. Într-o lume tot mai tehnologizată am devenit tot mai comozi. Ne-am dori să parcăm exact în fața magazinului sau a restaurantului în care vrem să intrăm. Dăm ture cu mașina, că poate avem noroc și iese vreunul din parcare.

Sufrageria Arădeană: pe urmele comunității evreiești din Arad

ARAD. Serata Sufrageriei Arădene de miercuri, 29 martie, a fost mai mult decât o anticipată incursiune în istoria comunității evreiești din Arad, reușind să se transforme într-un veritabil tur virtual al tradițiilor, înțelepciunii, arhitecturii, personalităților remarcabile și a multor alte elemente care au marcat înființarea și evoluția acestei comunități, una care a contribuit fundamental la devenirea orașului pe care îl cunoaștem astăzi.