AUR a susţinut, în contestaţie, că decizia Biroului Electoral nr. 48 privind tragerea la sorţi a acestor reprezentanţi este nelegală şi netemeinică.
Potrivit AUR, decizia Biroului Electoral nr. 48 nu respectă principiile prevăzute de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, care reglementează procedura de constituire şi completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară, în două etape, prima fiind desemnarea reprezentanţilor partidelor parlamentare, urmând ca tragerea la sorţi să fie utilizată doar pentru celelalte formaţiuni care participă cu candidaţi la alegeri.
„Prin aplicarea generală a metodei tragerii la sorţi pentru toate formaţiunile politice, indiferent de statutul lor parlamentar sau neparlamentar, BESV nr. 48 a creat o inechitate între modul de constituire/completare a birourilor secţiilor de votare din ţară şi a celor din străinătate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia principiul egalităţii impune tratament egal pentru situaţii identice sau comparabile”, a arătat AUR.
AUR a contestat şi procedura de tragere la sorţi, menţionând că aceasta nu s-a realizat în prezenţa tuturor membrilor biroului şi a candidaţilor sau a persoanelor delegate de către conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţi.
Biroul Electoral Central a respins ca neîntemeiate contestaţiile AUR, menţionând că, prin art. 23 din Legea nr. 370/2004, sunt instituite reguli speciale de constituire şi completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, completarea făcându-se într-o singură etapă din rândul reprezentanţilor propuşi de formaţiunile politice care participă la alegeri, spre deosebire de celelalte birouri electorale, unde completarea se face în două etape.
Conform art. 23 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt alcătuite din 9 membri, din care un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi cel mult 7 membri propuşi de formaţiunile politice care participă la alegeri, mai precizează BEC.
Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate a stabilit, în 21 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate cu reprezentanţii formaţiunilor politice care au propus candidaturi ce au rămas definitive, iar, conform deciziei, AUR se află pe poziţia 9, în timp ce aceste birouri trebuie completate cu 7 membri.
Astfel, ordinea de completare a birourilor electorale pentru secţiile de votare din străinătate este următoarea:
Poziţia 1 – Partidul Social Democrat;
Poziţia 2 – Uniunea Democrată Maghiară din România
Poziţia 3 – Uniunea Salvaţi România
Poziţia 4 – Partidul Liga Acţiunii Naţionale
Poziţia 5 Alternativa pentru Demnitate Naţional
Poziţia 6 – Forţa Dreptei
Poziţia 7 – Partidul Naţional Conservator Român
Poziţia 8 – Partidul Naţional Liberal
Poziţia 9 – Alianţa pentru Unirea Românilor
Poziţia 10 – Partidul Noua Românie.
Preşedintele AUR, George Simion, candidat la alegerile prezidenţiale, susţinut de câteva sute de persoane, a protestat, joi, la Biroul Electoral Central, faţă de hotărârea abuzivă de excludere a membrilor AUR din secţiile de vot în diaspora.
Sursa: AGERPRES
Trimite articolul
X“A protestat” în cazul lui Simion ar trebui reformulat în “a lătrat”.
-
Si “a guitat” ar merge. Mai ales la Sosoaca
-
Șoșoaca e cu guițatul, Simion cu lătratul. E important să nu confundăm haznalele 😁
-
Hanznalele astea bolsevice functioneaza pe principiul vaselor comunicante 😀
-
-