În esență, CCR spune că procesul electoral din luna mai „își are ca sursă de inițiere, organizare și desfășurare” decizia din 6 decembrie 2024 și ar fi „inadmisibil” să se considere acum că Georgescu îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de președinte.

Astfel, spune CCR, la analizarea candidaturii lui Georgescu, trebuie ținut seama de decizia Curții din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile, după ce au fost constatate numeroase nereguli.

„Curtea a constatat că procesul electoral privind alegerea președintelui României, desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2024, a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele sale de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice. Curtea a făcut referire, în hotărârea menționată, la atingerile aduse principiilor democrației, statului de drept și suveranității, precum și dreptului de a alege și de a fi ales și a stabilit că statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferență nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituționale”, afirmă CCR.

Pe 9 martie, BEC a respins candidatura lui Georgescu, reținându-se faptul că elementele cuprinse în jurământul de credință depus de persoana aleasă în funcția de președinte, și anume respectarea Constituției și apărarea democrației, sunt condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale.

BEC mai sublinia că atât deciziile, cât și hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea normativă și sunt general obligatorii, impunându-se „erga omnes”, așadar și autorităților publice chemate să organizeze și să urmărească buna desfășurare a procesului electoral.

„Astfel, BEC apreciază că este obligat să respecte și să valorifice, să dea eficiență statuărilor cu forță constituțională ale instanței de contencios constituțional, așadar inclusiv celor pronunțate în exercitarea atribuției reglementate de art.146 lit.f) din Constituție cu referire la Hotărârile nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024. Se consideră că atât Constituția, cât și Curtea Constituțională au configurat cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de președinte al României în anul 2025. În acest sens, condițiile de formă ale candidaturii, cât și cele speciale de fond, inclusiv declarația candidatului în sensul că îndeplinește condițiile legale pentru a candida, trebuie analizate atât în cheia conformității lor cu cadrul constituțional, cât și în cheia subsidiarității lor în raport cu poziționarea candidatului, în sensul manifestării de către acesta a unei atitudini de natură să aducă sau nu atingere cadrului constituțional”, explică CCR.

În aceste condiții, BEC arată că nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale candidaturii lui Georgescu în detrimentul celor fundamentale tranșate deja de către Curtea Constituțională.

„În măsura în care BEC nu ar analiza întregul context al candidaturii și în lipsa contestării ulterioare a deciziei BEC de înregistrare a candidaturii, ar exista riscul, în condițiile înregistrării candidaturii, ca după parcurgerea întregului proces electoral Curtea Constituțională să fie pusă în situația infirmării rezultatului sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia, sens în care se face referire la Hotărârea Curții Constituționale din 5 octombrie 2024”, precizează CCR.

În opinia BEC, menținută de CCR, „candidatura lui Călin Georgescu nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât candidatul, prin nerespectarea procedurilor electorale, a încălcat însăși obligația de a apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale”.

„Se apreciază că, prin anularea procesului electoral din anul 2024 și reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea candidaturilor), ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor legale referitoare la procedura electorală, esențiale pentru democrație și statul de drept, Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către domnul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de președinte al României. BEC a mai apreciat că, în aceste circumstanțe, îndeplinirea de către candidat a celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral este irelevantă”, precizează CCR.

Cu privire la „valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale”, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de președinte. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale.

„Având în vedere cele expuse, Curtea constată că decizia BEC nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru președintele României din anul 2025 este în conformitate cu cadrul constituțional și legal incident, astfel că va respinge contestațiile formulate”, se mai spune în motivare.

Sursa: AGERPRES