Generalii Mihai Chiţac şi Victor Athanasie Stănculescu sunt încarceraţi la Jilava

Cei doi au fost acuzaţi de omor deosebit de grav şi au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare. Miercuri seară au fost aduşi la spitalul Penitenciarului Jilava pentru a fi evaluaţi medical.

“Mă voi supune legilor şi nu voi pleca din ţară”, a spus Mihai Chiţac în momentul în care poliţiştii l-au luat de la domicilul său. La rândul său, Victor Athanasie Stănculescu a fost ridicat de poliţişti imediat după ce a ţinut o conferinţă de presă. Acesta a mărturisit că are 10 casete video înregistrate cu “adevărurile” pe care le deţine, păstrate într-o bancă din Elveţia, şi care vor fi făcute publice după moartea sa.

Recursurile depuse de generalii în rezervă Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac, condamnaţi la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara, au fost respinse miercuri de Înalta Curte prin decizie definitivă şi irevocabilă. Mai mult, decizia dată de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este una executorie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a trimis miercuri către Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, deciziia prin care generalii în rezervă Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac rămân condamnaţi la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara.

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti urmează să emită decizia de executare a sentinţei ÎCCJ pe numele celor doi generali.

Generalul în rezervă Mihai Chiţac a declarat miercuri că decizia justiţiei de a-l condamna definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul Revoluţiei de la Timişoara este una politică şi o încălcare a legilor penale. “Este o decizie politică, ce vine din partea unui fost demnitar, Vonstantinescu”, a spus Chiţac, care a respins ideea că ar fi vorba de fostul preşedinte Constantinescu. Întrebat dacă se va preda autorităţilor, el a răspuns: “Doar nu o să fug din ţară”.

La anunţarea verdictului, generalul Victor Stănculescu nu era prezent în sală. În cadrul unei intervenţii telefonice acesta a afirmat că se afla la spital când a aflat verdictul. “Eu sunt în spital. Sunt bolnav de pleurizie”, a afirmat Stănculescu. Întrebat dacă se va preda autorităţilor, Stănculescu a afirmat că aşteaptă să fie ridicat de acasă. “Nu mă predau. Aştept să mă ridice de acasă”, a încheiat fostul general.

 

Victor Athanasie Stănculescu, în faţa presei înainte de arest

În timp ce poliţiştii îl căutau pentru executarea pedepsei de condamnare de 15 ani pentru Revoluţia de la Timişoara, generalul Victor Stănculescu vorbea liber presei.

Acesta a spus că o revoluţie nu poate fi soluţionată în justiţie şi regretă faptul că a dat puterea din mână. “Aş vrea să nu mai dau puterea dacă o am în mână. Să o ţin pentru ţara asta. (…) Îmi pare foarte rău că aceşti judecători, în loc să mă trateze ca pe un general al Armatei Române şi să mă condamne la moarte în faţa plutonului, mă trimite la închisoare alături de puşcăriaşi”, a spus Stănculescu.

După terminarea conferinţei de presă, generalul a fost reţinut de patru poliţişti şi dus la Poliţia Capitalei.

Avocatul lui Victor Stănculescu, Alice Drăghici, a declarat pentru NewsIn că va depune, azi, la Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, o cerere de întrerupere a pedepsei pentru clientul său, din motive medicale.

Şi avocatul lui Mihai Chiţac, Segiu Andon, va contesta la CEDO decizia din dosarul Revoluţiei. Sergiu Andon a declarat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) “lipsa de temei legal a condamnării” din dosarul Revoluţiei, în timp ce colegul său, Dan Ioan, se va ocupa de acţiuni mai tehnice, precum cererea de suspendare a executării pedepsei.

“Căutăm să facem un lucru cu şansă”, a declarat Sergiu Andon, precizând că “CEDO nu va tolera aşa ceva”.

Acesta a mai declarat că are “cel puţin 6-7 motive de cenzură la CEDO”. Pe lângă faptul că lui Stănculescu şi Chiţac li se reproşează omorul, dar nu există dovezi la dosar în acest sens, cei doi au avut parte de un proces “părtinitor”, “inechitabil”, a mai spus Sergiu Andon, cu precizarea că există deja persoane condamnate pentru ceea ce s-a întâmplat la Revoluţie.

 

Generalii, scoşi din evidenţele militare

Generalii în rezervă Mihai Chiţac şi Victor Stănculescu vor fi scoşi din evidenţele militare, după decizia de condamnare definitivă la 15 ani de închisoare primită pentru Revoluţia din Timişoara.

“Potrivit statului cadrelor militare, degradarea militară se aplică în condiţiile prevăzute de Legea Penală cadrelor militare în activitate, în rezervă sau în retragere, condamnate la pedeapsa complementară a degradării militare prin hotărâre judecătorească. Practic, instanţa, după emiterea hotărârii definitive, se adresează Ministerului Apărării, iar, potrivit aceluiaşi proiect de lege, se aplică scoaterea din evidenţele militare a cadrelor care sunt condamnate penal, prin ordinul Şefului Statului Major General, în cazul celor care au avut grad de general sau amiral”, au declarat, pentru NewsIn, reprezentanţi ai Ministerului Apărării.

La termenul de pe 15 septembrie, avocaţii generalilor în rezervă au cerut, în primul rând, achitarea lor, iar pe de altă parte, au solicitat magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) casarea sentinţei anterioare din aprilie 2007 şi restituirea dosarului la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale. Totodată, avocaţii lui Stănculescu şi Chiţac au mai cerut completului de 9 judecători ai instanţei supreme trimiterea dosarului la rejudecare, cauza aflându-se deja la al doilea ciclu procesual.

Atât avocatul Athanasie Stănculescu, cât şi apărătorul lui Mihai Chiţac au susţinut că foştii generali nu sunt vinovaţi de uciderea revoluţionarilor din Timişoara şi au invocat mai multe vicii de procedură, ca de exemplu, nulitatea urmăririi penale şi nelegala precizare a instanţei. Revoluţionarii aflaţi în sală s-au arătat indignaţi de pledoariile avocaţilor şi au întrerupt, de mai multe ori, susţinerile acestora, acuzându-i că mint şi că denaturează adevărul istoric.

Concluzia avocaţilor celor doi generali în rezervă a fost că nimeni nu poate stabili cu adevărat ce s-a întâmplat la Timişoara, în decembrie 1989.

Procurorii au cerut magistraţior ÎCCJ să menţină hotărârea aceleiaşi instanţe din aprilie 2007. În data de 5 mai, avocatul gen. (r) Victor Stănculescu, Alice Drăghici, a depus în instanţă, în dosarul Revoluţiei de la Timişoara, documente care ar arăta că la evenimentele de acum 19 ani ar fi participat şi străini dotaţi cu armament diferit de cel al Ministerului Apărării. Avocatul a susţinut că aceste lucruri ar fi demonstrate de jurnale ale Ministerului Apărării, declasificate la solicitarea lui Victor Stănculescu, referitoare la operaţiunile de la Timişoara din decembrie 1989. De asemenea, printre documente s-ar afla şi rapoarte ale cadrelor participante la evenimentele din urmă cu 19 ani.

Dosarul a mai fost amănat de Completul de 9 magistraţi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat recursurile depuse de generalii în rezervă Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac, condamnaţi la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara. Potrivit motivării dată publicităţii în 5 decembrie 2007, Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac nu pot fi exoneraţi de răspundere penală, pentru că au executat ordinul lui Ceauşescu de a trage în manifestanţii de la Timişoara, ordinul fiind ilegal, cei doi generali ştiind de caracterul anticomunist al revoltei. Acelaşi document confirmă faptul că inculpatul Victor Atanasie Stănculescu a făcut parte din comandamentul care a condus acţiunea de reprimare a manifestaţilor de la Timişoara şi a exercitat cu “vădit exces de zel” atribuţiile ce i-au revenit în cadrul acelui comandament. Aceasta a dus şi la numirea sa de către Nicolae Ceauşescu, în seara de 20 decembrie 1989, în funcţia de comandant militar unic al muncipiului Timişoara, se arată în motivarea sentinţei de condamnare a generalului(r) Stănculescu pentru Revoluţia de la Timişoara.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Mihai Chiţac, magistraţii au arătat că, din corelarea tuturor probelor, reiese că acesta a făcut parte din structurile de conducere a acţiunii de reprimare a manifestanţilor din Timişoara, că a exercitat şi el exces de zel, “implicându-se în mod vădit în executarea ordinului ce a avut ca urmare împuşcarea mortală a 72 de persoane şi rănirea altor 253 dintre care multe foarte grav”, se arată în motivarea aceleiaşi sentinţe. Magistraţii au arătat că, potrivit reglementărilor în vigoare, în decembrie 1989, comandaţii ce au dreptul să dea ordine poartă întreaga responsabilitate pentru legalitatea şi urmările ordinelor date. Darea de către comandat şi executarea de către subordonat a unui ordin ilegal atrag răspunderea atât pentru unul cât şi pentru celălalt, susţin magistraţii care au apreciat că ordinul de a se deschide foc împotriva manifestanţilor avea un caracter vădit ilegal, nu era emis în baza prevederilor niciunei legi sau a Constituţiei şi, prin urmare, nu trebuia pus în executare, se mai arată în motivarea sentinţei.

Potrivit instanţei, inculpaţii au fost informaţi asupra caracterului anticomunist, de protest al manifestanţilor de la Timişoara şi aveau atât pregătirea cât şi experienţa necesară pentru a realiza caracterul ilegal al unui astfel de ordin. Magistraţii au mai apreciat că inculpaţii aveau posibilitatea să nu se implice în realizarea ordinului respectiv.

Magistraţii au respins cererea părţilor vătămate din acest dosar – răniţi şi familii ale celor ucişi în urma intervenţiei brutale a armatei – de a se schimba încadrarea faptelor de care sunt acuzaţi cei doi generali în rezervă ai MApN, de la “omor deosebit de grav” şi “tentativă de omor” la cea de “genocid”. Înainte de 21 decembrie, la Timişoara au fost ucişi 73 de protestatari.