Judecătoria Sectorului 1 a dat publicității vineri motivarea deciziei luate cu o zi în urmă prin care un magistrat a respins plângerea depusă de Călin Georgescu împotriva măsurii controlului judiciar.

Conform documentului transmis de instanță, procurorii l-au pus pe Călin Georgescu sub control judiciar pentru săvârșirea a trei infracțiuni:

* inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob; aderarea sau sprijinirea, sub orice formă a unui astfel de grup;

* promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepte sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;

* inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații.

Judecătorul menționează că există „o suspiciune rezonabilă” doar cu privire la infracțiunea de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepte sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Parchetul General îl acuză pe Călin Georgescu de șase infracțiuni, celelalte trei pentru care nu s-a cerut controlul judiciar fiind: instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată; comunicarea de informații false; fals în declarații în formă continuată.

Potrivit documentului din instanță, faptele de care este acuzat Georgescu sunt mai vechi.

„Judecătorul va reține că există o suspiciune rezonabilă doar cu privire la săvârșirea infracțiunii de promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și de promovare, în public, de idei, concepte sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Astfel, în 20.10.2021, într-un discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piața Universității din București, inculpatul pare să reproducă nu doar cuvintele, dar și gesturile și tonul mareșalului Ion Antonescu în discursul ținut la Marea Adunare Legionară din 6 octombrie 1940, un exemplu în acest sens fiind: ‘Prin liniște și credință, prin ordine și unire, prin muncă și iubire, cu Dumnezeu înainte’, iar la încetarea discursului inculpatul a efectuat salutul legionar/nazist”, spune instanța.

Tot cu privire la această faptă, judecătorul reține că Georgescu pare a-i elogia pe Corneliu Zelea Codreanu și pe mareșalul lon Antonescu și în cadrul unui interviu din iunie 2020.

În cadrul acestui interviu, Georgescu a făcut mai multe afirmații din care rezultă admirația și susținerea față de Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, se menționează în document.

Pe de altă parte, explică judecătorul, chiar dacă sunt fapte din anii 2020 și 2021, Călin Georgescu pare a păstra același discurs și în prezent, când, cu ocazia lansării campaniei sale electorale, a distribuit la data de 01.09.2024 un videoclip în care a menționat că „acest mesaj al meu de astăzi nu este o campanie electorală, este o chemare”, făcând referire la Corneliu Zelea Codreanu, pe care îl numește erou și un iluminat, care „nu dădea ordin, ci chema”, folosind astfel același tip de discurs de atragere a maselor de oameni: „Omul ăsta a făcut practic a treia unire. (…) A unit zeci de mii de oameni cu un singur țel și o singură vibrație, identitatea națională și puritatea poporului român. Este fabulos, v-am spus, un iluminat”.

„De altfel, prin faptul că o persoană condamnată pentru crime de război, respectiv Ion Antonescu, este numită erou național și se consideră că exemplul său ar trebui să fie urmat, se naște în mod evident o suspiciune rezonabilă în sensul că inculpatul promovează cultul acestei persoane, independent că se identifică (doar) cu aceleași valori naționaliste sau nu. În opinia judecătorului, prin afirmațiile efectuate în spațiul public enumerate în cele de mai sus, inculpatul pare a realiza exact ceea ce norma de incriminare dorește să stopeze, respectiv de a discuta despre aceste persoane în sens apreciativ și determinând societatea, încetul cu încetul, să uite atrocitățile comise sau la care au luat parte”, mai explică instanța.

Magistratul adaugă că decizia Parchetului General de a clasa în iunie 2022 un dosar deschis pe numele lui Georgescu pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unei infracțiuni contra păcii și omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, „nu este de natură a contrazice existența unei suspiciuni rezonabile în prezenta cauză cu privire la aceeași infracțiune, iar situația de fapt reținută în dosarul format în anul 2022 este una diferită de cea avută în vedere de procuror în prezenta cauză și, indiferent de acest aspect, argumentele unei soluții de clasare nu au un caracter obligatoriu într-o cauză ulterioară, distinctă”.

Referitor însă la infracțiunea de inițiere sau constituire a unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă a unui astfel de grup și la infracțiunea de inițiere sau constituire a unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații, judecătorul consideră că, „la acest moment, nu există suspiciunea rezonabilă că inculpatul le-ar fi comis”.

Cu toate acestea, judecătorul susține că faptele de care este acuzat Călin Georgescu sunt unele grave, astfel încât va menține măsura controlului judiciar.

„În ceea ce privește gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului și pentru care se reține existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la
săvârșirea acestora, judecătorul reține că activitatea infracțională pretins a fi fost desfășurată de inculpat neagă drepturile și libertățile altor persoane pe criterii de apartenență națională ori rasială, astfel că luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat respectă cerințele de necesitate și proporționalitate. Chiar dacă în cazul acestui tip de infracțiuni nu s-au luat măsuri concrete în afara unor eventuale ordonanțe de renunțare la urmărirea penală în trecut, judecătorul menționează că dreptul penal evoluează odată cu societatea și cu percepția acesteia asupra diverselor conduite ilicite. Astfel, este firesc ca, în contextul actual, în care divizarea societății este una tot mai mare, iar persoane sunt trimise în judecată sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de incitare la ură sau chiar și negare a Holocaustului, persoane sunt acuzate că au un discurs agresiv la adresa evreilor și nu numai, organele de urmărire penală să ia măsuri mai aspre pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și pentru a oferi un mesaj în sensul că gravitatea acestor fapte a crescut din ce în ce mai mult, iar societății trebuie să-i fie redat un climat de siguranță, în care organele judiciare iau măsurile corespunzătoare pentru stoparea unor astfel de conduite”, transmite magistratul.

Totodată, judecătorul atrage atenția asupra gravității deosebite a presupusei fapte comise de Călin Georgescu, „având în vedere cadrul istoric și simbolistica regimului nazist, a cărui ideologie a stat la baza unor crime împotriva umanității și a unor acte de genocid de o cruzime fără precedent”.

Elogierea unor criminali de război în public, indică judecătorul, indiferent de motivele pentru care Georgescu îi apreciază, precum și efectuarea salutului nazist în public, „nu pot fi privite ca simple manifestări de opinie, ci constituie un atac direct asupra valorilor fundamentale ale unei societăți democratice, bazate pe respect, toleranță și egalitate”.

„Atât concepția societății asupra acestor fapte este una foarte importantă, cât și numărul persoanelor care, în ultimul timp, au început să rezoneze cu astfel de discursuri de tip legionar și să își expună admirația pentru mișcarea legionară și pentru persoane condamnate pentru crime de război sau să își exprime în public concepțiile legionare, fasciste, antisemite etc. Judecătorul atrage atenția că, în cazul acestor fapte, libertatea de exprimare și libertatea religioasă nu pot prima într-un astfel de context. Tocmai având în vedere dorința generală ca istoria să nu se mai repete sub toate aspectele sale negative ce privesc crimele de război și crimele bazate pe ură în general, legiuitorul a adoptat OUG nr. 31/2002, precum și Legea nr. 157/2018”, mai spune judecătorul.

Pe de altă parte, magistratul arată că Georgescu este plasat sub măsura preventivă cea mai ușoară, fiind liber să se deplaseze, să lucreze, să-și asigure existența, dar și să-și depună candidatura pentru funcția de președinte al României.

Sursa. AGERPRES