La 20 de ani de la căderea uneia dintre dictaturile comuniste cele mai dure din Europa, neplăcerea provocată de prezenţa dovedită a fostei Securităţi în tabăra magistraţilor pică rău, comentează corespondentul Le Monde. Bucureştiul este criticat constant de Comisia Europeană în privinţa întârzierilor din reforma justiţiei şi din lupta împotriva corupţiei. Coincidenţă, Florica Bejinaru, suspectată că a colaborat în anii 80 cu poliţa politică, a fost aleasă în fruntea CSM în momentul în care experţii Uniunii Europene (…) soseau la Bucureşti pentru a evalua justiţia română. Raportul lor urmează să fie publicat în februarie. Or, prezenţa foştilor membri ai Securităţii în aparatul judiciar explică probabil în parte lentoarea reformelor, scrie Le Monde.
“În România, magistratura este infiltrată de foşti agenţi ai poliţiei politice comuniste”, se intitulează articolul din cotidianul francez, care afirmă că în spatele privirii sale severe şi a prezenţei distanţe, judecătoarea Florica Bejinariu, în vârstă de 48 de ani, ascunde un trecut tulbure care pune în încurcătură instituţia judiciară română, deja obiect al controverselor. După alegerea sa, la 11 ianuarie, în fruntea celei mai înalte instanţe judiciare române, Consiliul Superior al Magistraturii, Florica Bejinaru pune într-adevăr o problemă reprezentanţilor legii din România, potrivit Le Monde. Magistratul ar fi colaborat în anii 80 cu poliţia politică comunistă, potrivit documentelor dezvăluite de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), explică Le Monde. CNSAS afirmă că Florica Bejinaru a fost racolată de Securitate în mai 1987 şi a activat sub pseudonimul “Alexandra Ştefănescu”, când actuala şefă a CSM era o tânără juristă de 26 de ani. Ea avea ca misiune supravegherea angajaţilor societăţii de textile la care lucra. O misiune “inofensivă”, s-a apărat ea. În 2006, precizează Le Monde, justiţia a exonerat-o de acuzaţiile de colaborare cu Securitatea, însă pentru un viciu de formă.
După ce a determinat căderea lui Nicolae Ceauşescu, în decembrie 1989, Ion Ilescu – un aparatcik comunist în dizgraţie în timpul ultimilor ani ai dictaturii – şi echipa sa i-au menajat pe foştii ofiţeri ai Securităţii. Mai mult, noile autorităţi au făcut oferta agenţilor poliţiei politice de a deveni magistraţi pe baza diplomelor obţinute pe băncile şcolii Securităţii.
“În perioada dictaturii, munca acestor oameni consta în a încălca drepturile omului”, afirmă Germina Nagâţ, şef al departamentului de investigaţii al CNSAS. Cum s-a putut, de azi pe mâine, să devină reprezentanţi ai legii? Pe baza căror competenţe diplomele lor de la Securitate le-au asigura un loc în sistemul juridic? Dacă erau aşa de buni, de ce n-au mers în mediul privat, ca avocaţi? De ce vroiau cu orice preţ să fie funcţionari în calitate de judecători sau procurori?”.
Aceste întrebări, comentează Le Monde, îi decredibilizează pe cei 6.000 de magistraţi români. Dacă Polonia a descoperit în ultimii trei ani 19 colaboratori ai fostei poliţii politice în sistemul său judiciar, CNSAS-ul român, la rândul lui, a depistat 29 în opt luni. Şi preşedintele Traian Băsescu a recunoscut că un sfert dintre magistraţii români ar fi colaborat cu fosta Securitate.”Candidatura Floricăi Bejinaru la conducerea CSM nu m-a mirat”, declară Germina Nagâţ. “Dar consider scandalos că a fost aleasă de majoritatea colegilor ei. Asta înseamnă că magistraţii s-au solidarizat pentru a apăra fosta Securitate”, continuă Nagâţ. Iar românii nu se lasă înşelaţi. Anchetele arată că au mai multă încredere în instanţele europene decât în justiţia ţării lor.
sursa NewsIn
Citiți principiile noastre de moderare aici!