În cele ce urmează vă prezentăm discuția dintre operatorul 112 și fetiță:

Operator 112: 112, ce urgență aveți?
Fetița: Alo, bună ziua. Fratelui meu îi este rău, este palid și a vărsat de două ori.
Operator 112: Câți ani are?
Fetița: 11.
Operator 112: Pe tine cum te cheamă?
Fetița: M. E.
Operator 112: Câți ani ai?
Fetița: 10 ani.
Operator 112: Părinții tăi sunt acasă?
Fetița: Da, dar sunt surdomuți.
Operator 112: O să vorbesc la ambulanță, rămâi la telefon, să nu închizi.

„O fetiță din Oradea a sunat la 112 atunci când fratele ei s-a simțit rău.

Încrezătoare și stăpână pe sine le-a spus operatorilor, ca un om mare, care este starea lui de sănătate.

Le-a mărturisit că părinții ei sunt persoane cu deficiențe de auz și vorbire. Iar ca fratele ei să primească ajutorul medical cât mai repede, a apelat ea la Serviciul de urgență. La indicațiile colegei noastre, operatoare STS a Centrului unic pentru apeluri de urgență Bihor, fetița a așteptat legătura cu serviciul de ambulanță, reușind să le ofere toate informațiile necesare.

Responsabilitatea nu vine neapărat odată cu vârsta. Uneori, vine din nevoia de a-i ajuta pe cei dragi aflați în pericol.

Apelul este dovada actului necondiționat de angajament luat de un copil de 10 ani pentru a-și salva fratele. Decizii mari chiar și pentru cei mici. Această fetiță a luat o decizie curajoasă și ne-a dat o lecție civică: știe să sune la 112 atunci când are o urgență.

Să învățăm de la copii să sunăm responsabil! Doar așa putem salva vieți”, a transmis STS.

Sursa: BIHON.RO