„Este necesară ajustarea fiscal-bugetară și privește modificări aduse sistemului de impozite și taxe potrivit jalonului 207 (până în Trimestrul 2 2025), 208 și 237 (până în T4 2025) estimate la un impact bugetar de 1,1% din PIB”, se arată într-un document recent al Ministerului Finanțelor.
Eliminarea stimulentelor fiscale din IT sau construcții
Analizând jaloanele, este vorba despre eliminarea stimulentelor fiscale cum sunt cele de la IT sau construcții, agricultură și industria alimentară. Acest lucru ar urma să se întâmple până în al doilea trimestru din 2025.
De asemenea, este vorba și despre creșterea impozitelor pe proprietate. Jalonul 237 înseamnă noul sistem e-Proprietatea prin care se va determina impozitul în funcție de o nouă bază fiscală. Impozitele pe proprietate vor crește de la 1 ianuarie 2026.
Reforma impozitării microîntreprinderilor
Un alt punct se referă la reforma impozitării microîntreprinderilor care are la bază jalonul 206 din PNRR și „include modificări care o mare parte au fost deja implementate prin cererea de plată nr. 3 depusă în cadrul PNRR”. Impactul bugetar estimat este de 0,1% din PIB.
Termenul stabilit de Guvern în care va fi următoare modificare este primul trimestru din 2025.
Practic, jalonul 206 se referă la „reducerea graduală a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi”, lucru care s-a întâmplat prin condițiile introduse prin OG 16/2022 și OUG 115/2023.
Surse din zona Ministerului de Finanțe spun că specialiștii Comisiei Europene nu sunt mulțumiți de faptul că avem astăzi cu aproximativ 50% mai puține firme plătitoare de impozit pe microîntreprinderi, iar obiectivul ar fi fost de fapt atins. Astfel, ei au sugerat să fie redus pragul la nivelul celui pentru TVA de 88.500 euro, de la 500.000 de euro în prezent.
Ce mai conține Planul fiscal
Planul fiscal include și alte reforme:
- Reforma sistemului de impozite și taxe: digitalizarea, reducerea gapului de impozite și taxe, îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor și actualizarea cadrului legal specific insolvenței. Impact bugetar estimat de 0,5% din PIB.
- Reforma sistemului de cheltuieli al operatorilor economici de stat/locali: eficientizarea sistemului de cheltuieli operaționale, îmbunătățirea administrării patrimoniului public și a bogățiilor naturale, introducerea normativelor de cheltuieli, monitorizarea sistemului de investiții publice, reducerea dependenței față de bugetul general consolidat. Impact de 0,25% din PIB.
- Restructurarea sistemului de cheltuieli publice: introducerea normativelor de cheltuieli, realizarea sistematică a analizelor tematice de cheltuieli publice, extinderea sistemului de achiziții centralizate, digitalizarea sistemului de cheltuieli publice. Impact de 0,35% din PIB. Din trimestrul II 2025 și până în 2030.
- Reforma salariului minim: intrarea în vigoare a actului care reglementează noul sistem de stabilire a salariului minim: impact bugetar de 0,11% din PIB. Acest punct are ca termen trimestrul II din 2025.
- Reforma sistemului de salarizare în sectorul public: realizarea unei evaluări globale a impactului legii privind salarizarea, precum și adoptarea și intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici. Termen: trimestrul II 2025.
- Reforma pensiilor: îmbunătățirea cadrului legal pentru a asigura sustenabilitatea Pilonului II de pensii, respectiv creșterea contribuțiile de la 4,75% la 6%.
Documentul atestă că acest lucru a fost realizat, deși în practică procentul este astăzi de 4,75%. Ceea ce a fost realizat momentan este doar reforma pensiilor.
- Reforma finanțării mediului de afaceri: atragerea de investitori prin sprijin pentru marile investiții în economie, înființarea Fondului de Investiții pentru sprijinirea mediului de afaceri, reglementarea creditului pentru investiții și granturi alocate pentru sprijinul industriei prelucrătoare. Termen: trimestrul II 2026.
În ceea ce privește salariile bugetarilor, documentul vorbește de o ipoteză de reducere graduală a cheltuielilor ca procent în PIB de la 9,3% la 8,3%, acest lucru fiind posibil prin creșterea moderată a cheltuielilor de personal în perioada 2025-2031, introducerea indicatorilor de performanță în domeniul salarizării și prin restructurarea sistemului de facilități acordate anumitor categorii de personal din sectorul public, mai scrie HotNews.ro.
Trimite articolul
XCe este important sa avem 2% din PIB pentru părăsiți din armata și NATO
Limitarea la 1% din PIB a cheltuielilor pentru armata, modificarea legislatiei, ca sa fie eliminata birocratia care ar duce, in mod automat, la reducerea numarului de bugetari-pietre de moara la gat – nu apar. Bineinteles, nu e vorba de bugetarii folositori – invatamant, sanatate, ISU etc. trebuie mentinuti, poate chiar crescut numarul acestora.
Deci, praf in ochii conducerii UE.