În ultimii doi ani, marcați de crizele succesive cauzate de pandemie și război, centrele de consiliere ale Organizației Salvați Copiii au preluat 1.241 de copii și adolescenți care au dezvoltat diferite tulburări emoționale.
Astfel, aproape un copil din trei s-a confruntat cu tulburări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional în centrele Salvați Copiii România în ultimii doi ani, procentul crescând la aproape 72% (7 din 10) în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.
Cele mai frecvente diagnostice au fost reprezentate de anxietate – 28,8% și tulburări emoționale (23%).
Majoritatea covârșitoare a cazurilor de depresie s-au înregistrat în rândul copiilor din grupa de vârstă 11 – 14 ani și al adolescenților (15 – 18 ani), respectiv 32% și 54% din cazuri.
Au fost înregistrate și cazuri severe, în care tulburările de tipul anxietății și depresiei au dus la tentative de suicid: trei la grupa de vârstă 11 – 14 ani și cinci în rândul adolescenților.
„Anxietatea este o emoţie negativă care implică sentimente de nervozitate, teamă, frică sau îngrijorare. De obicei, copiii se simt anxioşi atunci când cred că ceva rău sau neplăcut urmează să se întâmple. Anxietatea la copii şi adolescenţi poate fi descrisă ca un răspuns extrem la o situaţie sau eveniment pe care o percepe ca ameninţătoare şi este disproporţionat în raport cu pericolul real. Răspunsul anxios include gânduri de pericol iminent, excitaţie crescută cum ar fi, creşterea frecvenţei cardiace şi respiraţie rapidă şi, adesea, evitarea situaţiilor sau a evenimentelor care provoacă disconfort”, explică psihologul Mihaela Dinu, de la Salvați Copiii România.
Potrivit acesteia, copilul sau adolescentul care suferă de anxietate ajunge să resimtă distres semnificativ şi perturbare a activităţilor sale cotidiene la şcoală, acasă sau în relaţia cu prietenii.
„Este important ca părinții să interpreteze comportamentul copilului în funcţie de nivelul său de dezvoltare și în cazul copiilor mai mici să deosebească simptomele de anxietate de fricile specifice vârstei sau de fobii.De asemenea, părinții trebuie să fie atenți ca manifestările anxioase să nu se transforme în tulburări de anxietate. O tulburare anxioasă netratată crește riscul în viitor pentru diferite probleme de sănătate mintală. De aceea, dacă problema de anxietate interferează cu starea de bine generală sau cu abilitățile parentale este bine ca aceasta să fie discutată cu un specialist”, a precizat psihologul Mihaela Dinu.
Unele studii arată că depresia este diferit resimțită în funcție de vârstă.
Conform specialiștilor, depresia la copii și adolescenți se manifestă puțin diferit față de adulți, de aceea uneori este trecută cu vederea. Un copil cu depresie de cele mai multe ori va fi agitat (dar în același timp va arăta obosit sau fără chef), ușor iritabil, nemulțumit mai mereu, deseori va plânge și va avea stări schimbătoare, tulburări de somn, apetit, putând apărea și la copii gândurile de moarte.
Pe un adolescent simptomatologia îl face: certăreţ, agresiv, hipersensibil emotional, izolat, renunţă la activităţi, nu manifestă iniţiative, plicitisit, scăderea performanţelor şcolare, modificarea neintenţionată în greutate, dificultăţi de adormire sau în a rămâne treaz, somn neodihnitor, stă treaz toată noaptea, dificultăţi de concentrare, în a sta liniştit, impulsiv, sau mai puţin activ, relaţionează mai puţin cu ceilalţi, dezorganizat, refuză să participe la activităţi, petrece mult timp în pat, doarme ziua, se simte mereu bolnav.
Dincolo de strategiile privind stilul de viață, un specialist poate evalua cu exactitate simptomatologia, poate stabili dacă este un episod depresiv și cărei clase aparține, precum și care sunt recomandările de primă intenție: psihoterapia sau terapia medicamentoasă.
„Ieșirea din pandemie, după perioade lungi de izolare și anxietate socială, apoi fricile cauzate de război și climatul social vulnerabil și-au pus amprenta asupra sănătății mintale a copiilor. Anxietatea și depresia pe care le-au dezvoltat pot avea consecințe dramatice și se pot transforma în traumă, dacă acești copii nu primesc consiliere terapeutică adecvată. Mai mult, este necesar un program național, care să evalueze și să sprijine copiii cu tulburări emoționale să-și revină”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Organizației Salvați Copiii România.
Ancheta a vizat centrele de consiliere ale Organizației Salvați Copiii, având ca grupuri țintă copii și părinți beneficiari ai serviciilor de consiliere ale Salvați Copiii România. Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion neprobabilistic, în luna aprilie 2023.
Centrul de Educaţie Emoţională și Comportamentală pentru Copii din București și Centrele de Consiliere pentru Părinți din Iași, Timișoara și Mureș au ca obiectiv promovarea sănătăţii mentale şi îmbunătăţirea calităţii îngrijirii pentru copii şi adolescenţi. Toate serviciile sunt gratuie, oferite într-un mediu prietenos, accesibil, nestigmatizant.
Cine poate beneficia gratuit de aceste servicii:
- Copii şi adolescenţi cu probleme de sănătate mentală (copii cu depresie, anxietate, tulburări de ataşament, ADHD, tulburări de conduită, comportament agresiv etc.);
- Copii şi adolescenţi care provin din familii cu dificultăţi sociale;
- Copii şi adolescenţi cu părinţi cu probleme de sănătate;
- Copii şi adolescenţi care provin din familii dezorganizate.
Sursa:Tion.ro
Trimite articolul
XDar de copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate de ani de zile si ei au ramas in grija unor batrani sau chiar a unor vecini se ocupa vreo institutie a statului roman? Nu cred!
si atunci se mira unii de ceea ce se intampla .
-
Maria, nu se mira absolut nimeni de absolut nimic, dar asta vor ei sa credem, si-anume ca-s preocupați.
de la trai pe vatrai aka cocalarism
Astfel de centre de educație și comportament și educație ar fi normal să fie in fiecare municipiu dacă vrem să avem tineri integrați in societate . Pe vremea mea existau școli profesionale un elevii făceau și practică in fabrici pt. a se
intrega mai ușor . Acum tinerii sunt supuși direct in producție iar care rezistă trei luni sunt un sfert dintre ei , de vină este și statul că nu subvenționează salarul tinerilor un an de zile pt. integrare cum fac din Germania . Dacă o să ne limităm numai la statistici va fi vai șamar de țara asta.