După absolvirea studiilor de teologie de la Blaj, George Guţiu a fost hirotonit preot la 8 decembrie 1948 de către Arhiepiscopul şi Mitropolitul Romano-Catolic de Bucureşti, dr. Alexandru Cisar, la acea dată episcopii greco-catolici fiind arestaţi sau sechestraţi la domiciliu. La 3 martie 1990 a fost numit de Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, Episcop titular al Eparhiei de Cluj-Gherla, primul după mai bine de 40 de ani de la arestarea episcopului unit de atunci al Clujului, dr. Iuliu Hossu, devenit mai târziu primul cardinal din istoria al românilor. La 17 iunie 1990, IPS George Guţiu a fost consacrat ca arhiereu, în cadrul unei mari slujbe solemne desfăşurate pe stadionul municipal clujean, prin punerea mâinilor Mitropolitului dr. Alexandru Todea, asistat de episcopii Vasile Hossu de Oradea şi Lucian Muresan de Maramures (actualul Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite). Conform dreptului canonic, în anul 1999, și-a prezentat cererea de retragere de la conducerea Episcopiei de Cluj-Gherla, odată cu împlinirea vârstei de 75 de ani. Papa Ioan Paul al II-lea nu i-a acceptat imediat cererea, ci la 18 iulie 2002, dată la care episcopul auxiliar Florentin Crihălmeanu a preluat scaunul episcopal de Cluj-Gherla.
Biografie
IPS George Guţiu s-a născut la 30 martie 1924, în satul Vaidei, comuna Ogra, judeţul Mures. A urmat şcoala primară în satul natal, apoi patru clase gimnaziale la Liceul “Papiu Ilarian” din Târgu Mureş. În anul 1940, după cedarea Transilvaniei de Nord către Ungaria fascistă, s-a mutat la Aiud, oraş rămas pe teritoriul Regatului României. Până în 1944 a urmat la Aiud cursurile Liceului “Titu Maiorescu”. După promovarea examenului de bacalaureat, a fost primit în clerul tânăr al Arhiepiscopiei de Alba Iulia şi Făgăraş, fiind în paralel şi student în anul I la Academia de Teologie Română Unită “Sfânta Treime” din Blaj. După ce a absolvit cei patru ani de studii teologice, în iunie 1948, a promovat şi examenul de licenţă, la care se supuneau doar cei mai buni clerici absolvenţi, majoritatea rezumându-se la titlul ce-l acorda promovarea examenelor obligatorii de “absolvent de teologie” sau “teolog absolvent”, suficient pentru a deveni preot de enorie. Titlul de licenţiat acorda dreptul de a deveni profesor de religie în învăţământul mediu şi era titlul superior ce se putea obţine în învăţământul teologic greco-catolic din ţară. Licenţa în teologie o puteau acorda doar Academia de Teologie Română Unită din Blaj. Celelalte academii teologice greco-catolice din ţară eliberau un simplu certificat de absolvire, numit “Absolutoriu”.
În data de 8 decembrie 1948, a fost hirotonot preot de către Alexandru Cisar, arhiepiscop şi mitropolit romano-catolic al Bucureştilor, în condiţiile în care toţi episcopii greco-catolici fuseseră arestaţi încă de la sfârşitul lunii octombrie şi încarceraţi la reşedinţa patriarhală de la Dragoslavele. George Guţiu a fost hirotonit pentru Arhidieceza Română Unită de Alba Iulia şi Făgăraş.După hirotonirea sa ca preot, l-a ajutat pe ordinarius-ul arhidiecezan, mai întâi Pr. George Dănilă, fostul său rector la Academia de Teologie şi apoi pe Alexandru Todea, protopopul Reghinului, devenit din noiembrie 1950 episcop. În acea perioadă a călătorit prin întreaga arhidieceză, culegând date din parohii şi protopopiate, despre preoţii şi călugării întemniţaţi, despre situaţia călugăriţelor şi a credincioşilor rezistenţi (netrecuţi la Biserica Ortodoxă Română), reuşind să comunice aceste date Sfântului Scaun, Papei Pius al XII-lea. În aceeaşi perioadă a fost şi îndrumătorul spiritual al Congregaţiei de călugăriţe “Maica Domnului” din Blaj, până la ridicarea acestora şi fixarea lor la Obreja, în fosta mănăstire baziliană de acolo. Fiind urmărit de Miliţie, în anul 1949, pr. George Guţiu a scăpat îmbrăcat într-un halat alb, prin grădina Institutului Recunoştinţei.
La data de 30 ianuarie 1951 a fost arestat la Reghin şi anchetat la Ministerul de Interne din Bucureşti, până la 15 februarie 1952, când, a fost trimis în judecată şi condamnat de către Tribunalul Militar la muncă silnică pe viaţă. Detenţia a executat-o în închisorile cu cel mai greu regim din ţară, adevărate lagăre de exterminare a oponenţilor politici ai regimului comunist, precum cele de la Jilava, Aiud, Piteşti, Dej şi Gherla. A fost eliberat la 4 august 1964, în virtutea Decretului de graţiere a tuturor deţinuţilor politici, emis de regimul comunist pentru a sărbători aniversarea a 20 de ani de la eliberarea de sub fascism.
După eliberarea din închisoare, s-a stabilit în oraşul Târnăveni, unde la început a fost angajat ca muncitor la Întreprinderea de Gospodărire Comunală şi Locativă. Comportarea excepţională la locul de muncă i-a determinat pe superiori săi să ceară recunoaşterea studiilor lui teologice ca studii superioare şi, astfel, George Guţiu a fost promovat economist şi avansat mai târziu economist principal, calitate din care a fost pensionat în anul 1986, la împlinirea vârstei de 62 de ani, de la aceeaşi întreprindere.
În activitatea bisericească s-a remarcat în calitate de colaborator apropiat al Mitropolitului Alexandru Todea, lucrând un timp în calitate de vicar general arhidiecezan la Blaj. La data de 3 martie 1990, Pr. George Guţiu a fost numit de către Papa Ioan Paul al II-lea, Episcop titular al Eparhiei de Cluj-Gherla, iar la data de 17 iunie 1990 a fost consacrat ca episcop, prin punerea mâinilor mitropolitului Alexandru Todea, asistat de episcopii sufragani Vasile Hossu de la Oradea şi Lucian Mureşan al Maramureşului. Hirotonirea sa ca episcop a avut loc în cadrul unei Liturghii arhiereşti festive, celebrată pe stadionul municipal din Cluj, în prezenţa a peste 15.000 de participanţi, dintre care sute de preoţi îmbrăcaţi în odăjdii, călugări, călugăriţe. Ca şi în eparhiile unite de Oradea şi Maramureş, la acea dată. nici la Cluj nu a avut loc instalarea canonică a Episcopului în Catedrala eparhială “Schimbarea la Faţă”, aceasta fiind ocupată în acel moment de către Biserica Ortodoxă Română. Catedrala greco-catolică clujeană avea să fie retrocedată doar în urma câştigării unui lung proces purtat în instanţele din România, o retrocedare legală la care Biserica Ortodoxă s-a opus iscând chiar acte de violenţă.
La 20 iulie 1994, ca o recunoaştere a meritelor sale deosebite în apărarea creştinismului în timpul persecuţiei comuniste, Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul de Arhiepiscop “ad personam” de Cluj-Gherla. IPS George Guţiu a participat la consacrarea ca episcopi greco-catolici a lui Alexandru Mesian şi Virgil Bercea, la 8 septembrie 1994. De la îmbolnăvirea cardinalului Alexandru Todea în anul 1992 şi până la numirea episcopului Lucian Mureşan la conducerea Arhiepiscopiei de Alba Iulia şi Făgăraş, respectiv a Mitropoliei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. în data de 4 iulie 1994, IPS George Guţiu a condus treburile curente ale întregii provincii mitropolitane ca administrator apostolic. Conform dreptului canonic, şi-a prezentat cererea de retragere de la conducerea Episcopiei de Cluj-Gherla în anul 1999, odată cu împlinirea vârstei de 75 de ani. Papa Ioan Paul al II-lea nu i-a acceptat cererea imediat, ci la 18 iulie 2002, dată la care episcopul auxiliar Florentin Crihălmeanu a preluat scaunul episcopal de Cluj-Gherla. În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul Național “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce de către Emil Constantinescu, președintele României de atunci.
Citiți principiile noastre de moderare aici!