Preşedinta CNPAS crede că nu e corect să ne raportăm la pensiile europenilor, ci la salariile românilor.
Doamnă preşedinte, aţi asistat la Arad la o premieră naţională: Casa Judeţeană de Pensii e prima din ţară care a accesat fonduri europene…
PÂRCĂLABU: Elementul de pionierat în ceea ce priveşte proiectul în care este parte şi Casa Judeţeană de Pensii Arad, constă în forma de parteneriat pe care a găsit-o CJP, cu un ONG, astfel încât să poată accesa fonduri europene din axa prioritară de dezvoltare a resursei umane. Iniţial, Casa de Pensii nu părea a fi eligibilă pentru accesarea finanţării din astfel de fonduri. Această formă de parteneriat e un element inedit pe care l-am apreciat şi pe care sperăm să putem să-l „clonăm” şi în alte judeţe.
Cât de importanţi sunt banii europeni pentru sistemul public de pensii?
PÂRCĂLABU: Sunt foarte importanţi având în vedere că nevoia de dezvoltare este continuă. Casa Naţională de Pensii este beneficiarul unor finanţări externe, avem deja semnate nişte contracte de finanţare, prin fondurile gestionate de Ministerul Comunicaţiilor, respectiv de Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Conform Institutului Naţional de Statistică, în România sunt 4,77 milioane de pensionari şi 4,62 milioane de angajaţi. Cum comentaţi aceste cifre?
PÂRCĂLABU: Aşa cum se ştie, este un raport de paritate pensionari-angajaţi. În luna mai, raportul de dependenţă – aşa cum îl numim noi – între pensionari şi angajaţi era de 0,98, adică mai puţin de un salariat la un pensionar. Acesta a fost motivul pentru care s-au dispus măsurile de restructurare şi de revizuire a legislaţiei privind asigurările sociale, în special în zona pensiilor. Îngrijorarea privind susţinerea persoanelor care nu muncesc din veniturile persoanelor care sunt active, nu e numai în România, ci în întreaga lume. Dar ţara noastră se află în coada clasamentului european, în sensul că acest raport de dependenţă este cel mai nefavorabil.
Ce ar trebui să facem ca să îmbunătăţim acest raport?
PÂRCĂLABU: Există preocupări pentru atragerea în zona muncii, aici încadrându-se noile măsuri dispuse de forma modificată a Codului Muncii privind reglementarea muncii evidenţiate. Este ştiut că o parte din activităţile lucrative nu erau legalizate, nu erau evidenţiate în mod corespunzător. Prin modificarea Codului Muncii sunt dispuse măsuri suplimentare menite să evidenţieze în mod corect persoanele care desfăşoară activităţi lucrative – asta în încercarea de a scoate la lumină munca la negru. Să mai amintim că anul trecut s-au dispus măsuri privind supunerea la plata contribuţiilor sociale a activităţilor prestate în baza unor convenţii civile, tot în sprijinul acestei preocupări generale. Pe de altă parte, ne interesează de ce avem un număr mare de beneficiari de pensie, care sunt factorii care influenţează numărul de pensionari. Şi atunci ne-am preocupat să mărim vârsta de pensionare.
Vârsta standard de pensionare a fost stabilită în România la 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Totuşi, o analiză asupra vârstei de pensionare din Uniunea Europeană arată că vârsta reală de pensionare din ţara noastră e cea mai redusă din UE: 56 de ani şi o lună! Cum se explică această situaţie?
PÂRCĂLABU: Vârsta reală de pensionare e mult mai mică decât vârsta standard, dată de lege, pentru că noi avem tot felul de acte normative care dau derogări de la vârsta standard. Grupele de muncă, spre exemplu, rezidă dintr-o legislaţie veche, noi fiind acum tributari trecutului nostru. O altă cauză a vârstei reduse de pensionare o constituie şi vârsta timpurie a pensiilor de invaliditate, motiv pentru care s-a şi introdus măsura revizuirii condiţiilor de acordare a acestor pensii.
Pensia medie a românilor este de aproximativ 180 de euro/lună, valoare care ne situează pe locul IV de la coadă în Europa. În cât timp credeţi că pensionarii noştri ar putea atinge standardele vârstnicilor europeni?
PÂRCĂLABU: Discutăm pensia medie în România legată de salariul mediu în România. Pensia este un efect a ceea ce se întâmplă în zona pieţei muncii. Cum putem noi să acordăm o pensie mare când raportul de dependenţă este de aproape 1:1, iar contribuţiile reprezintă 31,3% la un câştig salarial mediu brut de 2.022 lei? Dacă salariile vor creşte, dacă numărul angajaţilor va creşte şi numărul celor care contribuie la sistem va fi mai mare, atunci şi contribuţiile colectate vor fi mai mari şi posibilitatea de majorare a pensiilor va fi reală.
Conform prognozelor oficiale, valoarea punctului de pensie – îngheţată la 732,8 lei în 2011 – ar putea creşte cu 5,6% anul viitor. Cât de reale sunt şansele ca pensiile românilor să se majoreze?
PÂRCĂLABU: Din 2012, va trebui să corectăm valoarea punctului de pensie cu 100% inflaţia şi 50% creşterea câştigului salarial mediu brut pe economie. Din prognozele de primăvară, rezultă ca acestea vor conduce la o creştere a valorii punctului de pensie cu 6%-6,5%. E o creştere care se va întâmpla!
Viziune pe termen lung
„Sistemul de pensii e un sistem cu implicaţii pe perioade lungi de timp. Atunci când stabilim pensia unei persoane, avem în vedere tot trecutul ei de 30-35 de ani şi avem în vedere şi viitorul ei – cât timp o vom ţine în plată. Pensia nu este un drept pe care îl stabilim şi-l dăm o dată. E un drept pe care îl stabilim pe baza unei întregi perioade active şi pe care îl dăm până la sfârşitul vieţii” – susţine Doina Pârcălabu.
diana.dutu@informmedia.ro
Presedinta Casei Naţionale de Pensii vine la Arad
Citiți principiile noastre de moderare aici!