Adolescenţa sau vremea căutării personalităţii şi a drumului în viaţă. Acum tinerii ştiu şi pot totul deşi cei mari nu-i înţeleg. Apare conflictul dintre generații care trebuie gestionat cu mare atenţie de către părinţi.

Totul intră pe făgaşul normal la maturitate când ai ales deja un drum în viaţă, ai o profesie, o familie, copii, situaţie materială şi multe bucurii.

Timpul nu stă pe loc şi ajungi la vârsta pensionării; bucurie sau durere? Se produce acea ruptură de locul de muncă şi colegi, deşi nu o doreşti. Cheful de pensionare, flori, cadouri, mulţumiri pentru colaborare şi, atât! În majoritatea cazurilor, uitarea se aşterne rapid peste acest capitol din viaţa unui om. Realizezi că ţi-ai făcut datoria faţă de societate şi rămâi doar cu familia şi prietenii adevaraţi. Nu dispera, nu eşti singur niciodată! Dacă dispui de atâta timp liber, pensia, mică ce-i drept, o primeşti acasă, este momentul să-ţi revizuieşti programul. În niciun caz nu vom sta închişi în casă, ţintuiţi în fotoliu, urmărind toate emisiunile televizate. Avem o viaţă înainte şi trebuie să o trăim frumos. Plimbarea zilnică şi alegerea unei activităţi sportive potrivită vârstei, discuţii şi socializare cu prietenii la o cafea. Ne ocupăm de nepoţi, încercând să ţinem pasul cu ei, greu, dar totuşi este posibil. Citim şi ne informăm permanent, suntem la curent cu tot ce se întâmplă, cu schimbările din viaţa tinerilor familiei. Ne implicăm în viaţa nepoţilor, ajutăm familia să-i crească pe cei mici. Sunt bunici care, uneori pierd comunicarea cu familia pentru simplul motiv că nu mai au ce să-şi spună, distanţa dintre generaţii s-a mărit, afecţiunea nepoţilor dispare.

Să ne menţinem tineri fizic şi sufleteşte, să nu fim robii prejudecăţilor, să fim înţelegători şi generoşi, atenţi în privinţa ţinutei, să privim lumea prin ochii celor tineri, lăsând copilul din noi să se bucure de viaţă!