Distanțarea m-a obligat să trimit întrebările via internet, gândindu-mă că voi aborda povestea în jurul răspunsurilor. Când au venit răspunsurile, am luat decizia că povestea e în interviu, că acesta nu mai are nevoie de nicio altă intervenție și că intervenind nu aș face altceva decât să rescriu… prima întâlnire.
Iată interviul.
Pentru mine graficele dvs., deși, recunosc rușinată, nu sunt un fan al acestui gen de informare pentru că structura mea nu este una matematică, m-au ținut trează și am constatat că m-am întors mereu la pagina dvs. de facebook pentru a le consulta, pentru a vedea cum stăm astăzi, care e curba, e mai bine, e mai rău. În plus, graficele dvs. i-au convins pe mulți dintre arădeni că raportările de la centru aduc cu sine, din păcate, dezinformări și că e nevoie de o analiză mai atentă pentru a vedea realitatea. Când și de ce a decis László Szőke să ofere celor activi pe rețelele de socializare grafice? Ce informații ați verificat, pe ce date ați decis totuși să vă bazați pentru a vă face o idee clară asupra evoluției îmbolnăvirilor/ vindecărilor de SRAS-Cov-2? Cu ce ochi ați privit raportările Grupului de Comunicare Strategică?
LÁSZLÓ SZŐKE. Toate graficele publicate s-au bazat strict pe datele oficiale. Scopul acestor grafice era de transpune într-o imagine simplă situația în care ne aflăm. Dintr-un șir de cifre este greu de înțeles încotro ne îndreptăm. O curbă pe un grafic este mult mai clară. La început oficialitățile ne prezentau doar cifre, și alea parțiale și doar prin informări de presă. Nu există nici acum o bază de date online pe care s-o poți folosi pentru analize. Mai târziu a apărut un site oficial cu grafice (datelazi.ro), dar destul de modest. Sunt obișnuit cu opacitatea autorităților. Nu mă așteptam la altceva, așa că de la început mi-am făcut un tabel în care am introdus zilnic, manual, valorile publicate de GCS și am făcut diferite analize și grafice pe valorile respective.
Multe date, puține certitudini. Cum vede László Szőke situația COVID-19 după ridicarea stării de urgență? Cum credeți că vor arăta graficele dvs. după acest moment, dacă veți continua să analizați situația. Rețin că, la un moment dat, ați ajustat unul dintre grafice, spunând că ați venit cu o varianta mai optimistă. Sperați la niște grafice mult mai optimiste după 15 mai?
LÁSZLÓ SZŐKE. Este total improbabil ca epidemia să se fi terminat. România este pe curbă descendentă firavă doar de o scurtă perioadă de timp. O epidemie controlată este greu de modelat pentru că nu se știe exact eficiența măsurilor. În plus, în România nu vorbim de O epidemie, ci de suma mai multor focare practic independente. În momentul în care se ridică restricțiile de circulație, este posibil, ba chiar și foarte probabil, să apară cazuri noi și în teritoriile relativ ferite până acum. Ceea ce transpare din grafice este că noi nu am înăbușit epidemia, ci mai degrabă am ținut-o sub control. La momentul Ordonanței Militare nr.2 din 21 martie, noi aveam cam 200 de cazuri noi pe zi și eram pe un trend ușor crescător. Acum, la ridicarea restricțiilor, avem tot 200 de cazuri noi pe zi, dar suntem pe un trend ușor descrescător. Dacă ridicăm o bună parte din măsurile care au ajutat la acest control, va fi greu să menținem situația. Nu imposibil, dar dificil. Este ca și conducerea roboților pe Marte: dai o comandă, robotul o execută peste 10 minute. Dacă ai dat-o greșit, robotul cade în crater dar tu vei vedea abia peste încă 10 minute. Am văzut în Statele Unite ce înseamnă să dai o comandă greșită în fața unei epidemii.
Știu că nu sunteți nici statistician, nici medic, dar ați urmărit atent, ingineresc aș spune, evoluția pandemiei în România. Din punctul dvs. de vedere, unde s-au făcut greșeli, unde s-a acționat bine, cât de pregătiți suntem pentru valul doi, sau mai vine valul doi? Ce statisticieni ați urmărit? Ce țări v-au impresionat în raportare?
LÁSZLÓ SZŐKE. Toate țările au acționat cam la fel. Nu cred că s-au făcut greșeli. Au fost doar bâlbâieli. Ceea ce nu am văzut în România dar în alte țări da, a fost implicarea oamenilor de știință. Anthony Fauci este un om de știință. În Germania, institutul Robert Koch a avut un cuvânt hotărâtor de spus în politica de gestionare a pandemiei. La noi nu știu cine au fost specialiștii care au gestionat din punct de vedere științific această epidemie. Nu am remarcat vreun om de știință în acestă perioadă. Raed Arafat – de altfel, toată stima pentru dânsul – este un practician.
În raportările țărilor din vest s-a văzut profesionalismul. Au date accesibile public defalcate după foarte multe criterii. Se vede că cei care publică aceste date se pricep la ceea ce fac, nu emit doar comunicate de presă.
Ce au însemnat pentru dvs. personal graficele acestea? Ce ar fi făcut Laszlo Szoke pe timp de pandemie fără această „ocupație”? Sau, cum ar spune Răzvan Exarhu, de ce vă e dor să vă plângeți în aceste luni de izolare?
LÁSZLÓ SZŐKE. Am lucrat toată acestă perioadă. Sunt inginer de calculatoare și IT-ul a fost mai mult decât solicitat în această perioadă. Mi-a plăcut liniștea în care ne-am putut desfășura activitatea. Asta categoric îmi va lipsi. Graficele au fost o joacă, un fel de divertisment pentru prieteni. Am fost foarte surprins de numărul mare al celor care au urmărit postările mele.
Câteva dintre graficele dvs. au vizat și situația amenzilor împărțite de organele de ordine pentru cei care au încălcat prevederile impuse de ordonanțele militare care au însoțit starea de urgență. Enunțurile care le-au însoțit le-am perceput fie ironic, fie având un ton de indignare. De la simple amenințări, până la amenzile cele mai mari din Europa și la neconstituționalitatea lor, ce v-au spus în fapt dvs. sancțiunile aplicate românilor?
LÁSZLÓ SZŐKE. După părerea mea, este ridicol să dai aproape 300.000 de amenzi. Poți să dai amenzi până la limita la care atât social, cât și economic rămâi pe un tărâm realist. Aceste amenzi nu au nimic cu realitatea. Este evident neîncasabilă suma care echivalează cu bugetul pe un an al unui oraș ca Aradul. Dacă municipaliatea ar tripla impozitele, ar încasa acei bani? Garantat nu. Nici amenzile nu se pot încasa.
Din grafic reiese și o uniformitate în timp a acestor amenzi care pe mine mă duce la existența unui barem de amenzi care trebuiau date. La raportările de cazuri noi, de decese, de vindecări, avem fluctuații mari de la o zi la alta. Graficul de amenzi zilnice este cel mai uniform din toate graficele. Acolo pare să fi existat o regulă. Sau Jandaremeria este mai conștiincioasă ca medicii.
Ați face o legătură, acum, între lumea civilizată și COVID-19, între anumite tipuri de democrație și modul de răspândire a bolii, viteza cu care s-a răspândit, între atitudinea românilor și numărul cazurilor din țară, sau preferați să lăsați doar graficele să vorbească despre boală?
LÁSZLÓ SZŐKE. Am un bun prieten din copilărie, fizician, om de știință care trăiește în Germania. Eu am afirmat că o epidemie nu este primordial o problemă de medicină, ci de matematică. El m-a corectat. Gestionarea unei epidemii nu ține nici de medicină, nici de matematică. Este politică. După două luni, nu am cum să nu îi dau dreptate. Dacă ești în situația fericită ca țara în care trăiești să fie condusă de un om de știință în toată regula, cum este Angela Merkel, doctor în chimie cuantică, măsurile politice vor fi în concordanță cu știința. Vor fi corecte și vor fi acceptate și aplicate de populație. Dacă trăiești în altă țară, te pui și faci grafice pentru prieteni.